INTERVIU EXCLUSIV Dan Alexa, dezvăluiri în premieră: "Când faci compromisuri ca antrenor ești terminat! Dacă semnam cu Steaua, aş fi devenit cel mai bine plătit"

Dan Alexa a plecat în acest campionat fiind direct condamnat la retrogradare. Dunărea Călăraşi era, la startul sezonului, echipa cotată cu cele mai mici şanse pentru a evita reîntoarcerea în liga secundă.

Şi, cu toate acestea, parcursul din primele 15 etape a fost unul mai mult decât foarte bun. Echipa a pierdut puţine meciuri, a strâns multe puncte, iar Alexa are meritul principal. Gazeta l-a provocat la un dialog despre momentul fast pe care îl traversează, dar şi despre trecutul său ca fotbalist.

 - Domnule Alexa, este peste așteptări ce ați făcut la Călărași?
- Suntem într-o perioadă bună din punctul de vedere al jocului. Ca și rezultate suntem în grafic. Lumea vorbește de play-off, dar sunt sincer și cunosc potențialul echipei, nu prea se poate. Majoritatea jucătorilor sunt de Liga a 2-a. Echipa nu are tradiție în Liga 1, e la prima promovare. Ne vom bate până la final pentru salvarea de la retrogradare. Și va fi o luptă foarte grea. Fiecare punct în momentul de față are valoare dublă. În tur mulţi nu prea ne-au băgat în seamă. Dar echipa este în creștere, am cristalizat un prim "11". Lumea e mulțumită, iar tot ce se întâmplă la Călărași e de domeniul fantasticului. Dar ştiu că la fel de repede putem să cădem în zona periculoasă. Suntem 7 echipe despărțite de doar câteva puncte. Două meciuri fără victorie și ești pe loc de retrogradare.

  "Mi-am câştigat libertatea în liga secundă"

 - Nu e frustrant să aveți în echipă jucători obișnuiți doar cu Liga a 2-a?
- Frustrarea apare atunci când faci un joc aproape perfect, așa cum s-a întâmplat cu Steaua și cu Viitorul, te simţi egalul lor, reziști cu jucători mult mai bine cotați decât ai tăi, dar în final pierzi. Şi pierzi din cauza unor erori individuale... Atunci apare frustrarea. Indiferent cât organizezi o echipă, cât o fortifici, chiar şi mental, tot valoarea fotbalistului e cea care contează la final.
- Aveți libertate totală la echipă?
- Absolut! Mi-am câștigat dreptul ăsta! Am luat echipa de pe penultimul loc în Liga a 2-a și acum suntem la mijlocul clasamentului în Liga 1. Am avut o discuție cu cei de la Călărași și ei voiau să-i salvez de la retrogradare în liga secundă. Eu am vrut clar promovarea! N-a crezut nimeni la început. Așa mi-am câștigat dreptul să am libertate totală. Lucrez cu niște oameni care asigură un buget corect și toată lumea este plătită la timp. Prime avem doar când facem rost de bani.

  "Nimeni nu ştie fotbal mai bine decât antrenorul"

 - Îi înțelegeți pe antrenorii care acceptă imixtiunea patronului?
- Știu că se întâmplă în fotbalul românesc, este foarte greu să ajungi la o echipă unde să decizi tot. Din păcate, sunt echipe cu probleme și lucrul ăsta se vede! Trebuie să ai o relație bună cu patronul, cu președintele, dar atât timp cât nu se depășește o limită. Cred cu tărie că nimeni nu știe fotbal mai bine decât un antrenor! Nu e atât de simplu să fii antrenorul unei echipe.
- Ce presupune meseria asta?
- Păi nu ești antrenor doar la meci. Sunt o mulțime de probleme pe care le ai de rezolvat. Nu trebuie să faci compromisuri pentru că pierzi vestiarul, pierzi din credibilitate și respect. Dacă faci compromisuri, o să fie foarte greu. Când pierzi din credibilitate și din respect, pierzi foarte mult, cred că pierzi cam tot! Un antrenor trebuie să-i explice patronului deciziile și să-l facă să înțeleagă. Dacă patronul se bagă peste antrenor o face pentru că nu are încredere în el. Iar atunci nu mai ai cum să eviţi ruptura.

174 de meciuria fost Alexa "principal" în carieră la: Poli Timișoara, Rapid, ASA Tg. Mureș, Chiajna și Dunărea Călărași

  "Mulţi antrenori nu se protejează prin contract"

 - Dar de ce acceptă antrenorii să se bage patronii peste ei?
- Pentru că sunt foarte mulți care stau pe bară. Nu e calea corectă, dar inevitabilul se petrece. Dacă lipsesc rezultatele, imediat o să fie dat afară. Mulți au contracte care nu-i protejează absolut deloc în momentul în care nu au rezultate.
- Cât vă ocupă meseria de antrenor?
- Mental, practic, din momentul în care mă trezesc. Antrenorul decide absolut tot ce se întâmplă la echipă și în jurul ei. Este o muncă extenuantă, mă obosește, dar o fac cu mare, mare plăcere.

Dan Alexa: "Ca fotbalist, până şi Gică Popescu a fost invidios pe mine"

 Alexa rememorează perioada în care juca, spune că şi fostul căpitan al Barcelonei a fost gelos, "fiindcă pe el nu l-au aşteptat niciodată sute de suporteri la aeroport", dezvăluie care e singura accidentare gravă pe care a provocat-o şi pe care şi-o reproşează şi cine a blocat megatransferul la Steaua în 2006

 - Domnule Alexa, au existat discuții ca să o preluaţi pe Dinamo în vară?
- Da. Sincer, îmi doresc să antrenez Dinamo, așa cum îmi doresc să antrenez fiecare echipă la care am jucat. La Dinamo am făcut performanță, iar acum era un moment greu. Incredibil de greu și încă e critic și acum. Aducerea lui Rednic mi se pare cea mai bună variantă. Este genul de antrenor-locomotivă care impune respect și nu lasă pe nimeni să se bage peste el. Își aduce jucătorii, probabil și asta e o condiție pusă de el. Eu am avut o discuție la Dinamo, dar știam de nemulțumirea galeriei, pe care am auzit-o în presă. Am avut un conflict cu liderii galeriei, dar nu am nicio treabă cu PCH-ul. Îi respect chiar foarte mult. Dar dacă voi merge la Dinamo o voi face doar în condițiile mele. Asta e singura șansă a lui Dinamo să aibă rezultate! Așa cum a venit și Rednic cu condițiile puse de el.
- Ați declarat că Dinamo nu va mai câștiga nimic până nu ajungeți dumneavoastră acolo.
- Așa este. Dinamo nu va mai câștiga trofee până nu ajunge Alexa acolo! A fost o ironie, dar și o răbufnire. M-au iritat mult discuțiile cu galeria fiindcă erau lucruri total neadevărate. O mai spun încă o dată, până nu ajung eu antrenor acolo, Dinamo nu va mai câștiga nimic.

  "Dacă semnam cu Steaua, aş fi devenit cel mai bine plătit fotbalist din Liga 1"

- Cum a fost episodul de acum mai bine de 10 ani, când v-a dorit Steaua, iar MM Stoica a venit după dumnevoastră în China?
- Am vorbit cu Gigi Becali, care era convins să mă ia. Mă voia şi Olăroiu, era în ianuarie 2006, cu câteva luni înaintea acelui parcurs al Stelei din Cupa UEFA, când a ajuns până în semifinale. Eram în cantonament în China. Eram dinamovist convins! Plecasem în 2004 din Ştefan cel Mare, condus la aeroport de un autocar plin cu suporteri, în plină glorie, cu eventul în buzunar. Dinamo era în suflet. Am vorbit cu Gigi Becali, care mi-a oferit nişte sume...
- Mari?
- Nu mari, incredibil de mari! Dacă aş fi semnat cu Steaua, deveneam cel mai bine plătit fotbalist din România. Eram tentat să accept, dar a intervenit Nicolae Badea, pe care-l respect enorm. M-a sunat și Gigi Nețoiu, și-am declinat oferta Stelei. Atunci, m-am întos la Dinamo pe mult mai puțini bani, dar am fost așteptat de sute de suporteri. Era un aeroport plin! Cred că tocmai ăsta este marele of al galeriei, că m-au iubit enorm. Iar pentru ei totul s-a transformat dintr-o iubire mare într-o ură fantastică față de mine!
- Regretați că n-ați semnat atunci cu Steaua?
- Nu, nu. Deloc. Probabil că aveam o carieră mai bună sau nu. Nu regret. Am avut o liniște. N-am dezamăgit oamenii care au crezut în mine. Pe Nicolae Badea și pe Gigi Nețoiu îi respectam foarte mult. Nu trădasem nici suporterii pe care-i iubeam. Dar totul s-a întors ca un bumerang în doar șase luni. A fost o perioadă foarte grea, n-aveam rezultate și aia a fost. Jucătorii importanți au fost blamați și-a fost o ceartă cu liderii galeriei. Atunci am plecat la Timișoara! Am fost așteptat cu scandal, suporterii nu mă doreau. Am fost un jucător care a făcut într-o carieră de fotbalist cât alții în zece! Adulat și hulit! Vorbeam atunci cu Gică Popescu și-mi zicea că e invidios pe mine. El niciodată n-a fost așteptat de sute de oameni la aeroport!

  "Am venit ultimul în lotul Neţoiu, de la Craiova, dar Cornel Dinu m-a pus primul"

 - E reală povestea cu Cornel Dinu care v-a salvat de la un împrumut la Galați sau Constanța?
- Da! Eram al 13-lea pe lista celor aduşi de Neţoiu de la Craiova la Dinamo! Ultimul, ultimul. Semnasem cu Dinamo și urma să fiu împrumutat. Pe postul meu erau Florin Pârvu, care juca la echipa națională, și Ciprian Danciu, considerat cel mai bun mijlocaș central din România. Plus Iulică Tameș, care după mine era cel mai bun număr 10 din acea perioadă. Era greu să-mi găsesc locul.... Am plecat în cantonament la Brașov și după amicalul cu ROM Radiatoare Brașov, Cornel Dinu, care era antrenor, mi-a zis aşa: «Dintre toţi care au venit de la Craiova, tu eşti singurul care va juca». A avut încredere în mine. Mă plăcea foarte mult. A fost incredibil când Mister mi-a spus asta. Mi-au dat o încredere fantastică acele vorbe, mai ales într-un vestiar cum era cel al lui Dinamo! Și din acel moment, doi ani nu m-a mai scos nimeni din echipă.
- Sunteți schimbat mult ca antrenor față de perioada în care erați antrenor?
- Nebunia încă o am! Am momente în care gândesc mai mult cu inima decât cu rațiunea. Așa am fost ca jucător. Pasiunea a bătut rațiunea, dar parcă acum sunt mai echilibrat. Sunt mult mai liniștit, iau deciziile mult mai aşezat. Ca jucător am ieșit în evidență prin agresivitatea fizică, dar și mentală. Îmi dominam adversarii din toate punctele de vedere când intram pe teren. Ca antrenor nu pot să mai gânesc doar din perspectiva mea, e nevoie de echilibru. Iar deciziile sunt pentru un grup, nu doar pentru mine

 "Doar accidentarea lui Mocanu mi-o reproşez"

 - Vă deranjează că lumea a rămas cu impresia că ați fost un jucător dur?
- Porecla de "Chirurgul" a venit după accidentările lui Mocanu, Baldovin și Adi Popescu, ultimul de la Pandurii. Singura pe care mi-o asum, pentru că a fost o decizie de interpretare a fazei, a fost la Mocanu. Acolo a fost un fault violent. Eu am încercat să fiu jucătorul ăla important și am realizat că sunt foarte important doar când dau totul pe teren. Nu aveam calitățile lui Zicu sau Tameș, dar eram agresiv. Am învățat să fiu un lider! Asta am învățat și în cariera de antrenor. Pentru că am condus vestiare grele, cu patroni foarte greu de mulțumit. Când m-am apucat de antrenorat știam că pot să conduc uşor orice vestiar. E o calitate mare pe care o am.
- Care a fost cel mai dur adversar direct?
- Vă zic unul mai dur ca mine, pe care l-am simțit în teren că a intrat cu toată forța corpului. Albanezul Duro! Era o nebunie, cel mai dur. În rest în Derby de România am avut duelurile mele cu Rădoi, dar nu mi s-a părut un jucător dur. Sorin Paraschiv era genul de fotbalist care dădea și lua lovituri, dar mergea înainte. Era mereu în luptă. Ţinea bine de tot la tăvăleală.
- Unde v-ați simțit cel mai bine ca jucător?
- Foarte important m-am simțit la Timișoara. Nu eram doar căpitan, eram și un om al locului. Bănățenii țin la oamenii de-acolo și am simțit iubirea lor. Am avut un statut bun chiar dacă am avut un patron foarte dificil, pe Marian Iancu. M-am simțit bine și la începutul carierei la Dinamo, fiindcă acolo am câștigat primele trofee. A fost primul pas imens în cariera mea de jucător. De acolo am ajuns și la echipa națională. La Rapid era ceva cu totul şi cu totul aparte. Farmecul vieţii nu e doar o expresie, e real. E foarte greu să uiți clubul și atmosfera fantastică. Am mai avut șansa să-i și antrenez și m-am legat și mai mult de ei. 

 "M-a bucurat foarte tare declarația domnului Hagi, care a spus: "Dunărea a înțeles repede ce înseamnă Liga 1". Înseamnă că ne facem treaba foarte bine. Echipa mai poate crește, dar niciodată de nivelul play-off-ului"
Dan Alexa, antrenor Călărași

  "Marian Iancu? Sclipitor, discuta şi golăneşte, și şcolăreşte"

 - Spuneați că Iancu era un patron foarte dificil.
- Era sclipitor. Inteligent. Unul dintre cei mai serioși oameni pe care i-am întâlnit în viața mea. Ceva nativ absolut incredibil. Foarte, foarte deștept. Știa să ducă discuțiile golănește și școlărește. Te ducea în anumite situații și trebuia să fii pregătit! Avea orgoliu mare și asta a contat și ne-a costat... Ăsta e motivul pentru care n-am câștigat campionatul, pentru că a intrat în lupte cu Mircea Sandu și cu alți oameni din fotbalul românesc. Era un om dificil. Dacă zicea că de mâine nu mai dă niciun ban, chiar așa era. Șansa mea a fost să am o relație bună cu el și a fost un om corect. Când nu avea dreptate, accepta cu greu dialogul, dar îl accepta.
- Credeți în influența pariurilor în fotbal?
- N-am jucat niciodată, dar s-a mediatizat un caz în care am fost implicat. Au vrut să mă mituiască la un meci cu Dinamo Zagreb. Îmi propuseseră o jumătate de milion de euro. Dar i-am refuzat și am anunțat pe toată lumea! Este o influență mare de tot, altfel nu s-ar vorbi atât. Sunt o grămadă de cazuri demonstrate. Este foarte greu să faci cultură unui fotbalist de Liga a 2-a, de exemplu. La Liga 1 sigur nu se pune problema. Exclud clar varianta asta în Liga 1 pentru că sunt jucători cu experiență, salarii bune. Dar în Liga a 2-a se pot face. Sunt jucători neplătiți, iar nivelul de cultură este unul scăzut. Cu atât mai mult e o problemă când conducătorii cer lucrul ăsta. Mi se pare incredibil, dar am auzit că sunt echipe care au trăit doar din asta. Pariurile sunt cancerul fotbalului!
- Şi dopingul?
- Fabio Capello spunea că a văzut mârțoage care s-au transformat în armăsari! Păi, atunci, dacă o spune unul de talia lui Capello, ajungi să crezi că se întâmplă şi astfel de lucruri. Au fost sportivi de top care au fost dopați. Cred să sunt minți luminate care păcălesc dopingul pentru că miza este foarte importantă. Dar pentru asta și riscă! Se investește în specialiști care să știe unde e limita legală, iar lucrurile să fie corecte chiar dacă, de fapt, nu sunt corecte!
- Apropo de acest subiect, ca şi curiozitate, Dunărea Călărași cât plătește pentru vitaminizare?
- Cam 1.000 de euro pe lună pentru tot lotul. Adică avem minimum de vitaminizare. Ca să suplinim consumul, nimic altceva. Dar sunt echipe în România care plătesc enorm pentru vitaminizare. Şi am două exemple, Steaua și Viitorul.

  "Vreau o echipă care să se bată pentru trofee!"

 - Nivelul fotbalului românesc cum vi se pare în momentul de faţă?
- Mult scăzut... Mult! Pe vremea mea era o bătălie teribilă pentru primul loc, care ducea direct în grupele Champions League. Se băgau bani, bani grei de tot. Adailton, Peralta sau Wesley erau fotbaliști care veniseră pe salarii foarte, foarte mari pentru România. Erau jucători care aveau și 500.000 de euro pe an! Se investea enorm! Atunci vin și fotbaliști buni. Acum, din păcate, sunt doar câteva echipe care investesc și se bat pentru titlu.
- Nu v-ați temut că puteți fi dat afară și de la Călărași, așa cum s-a întâmplat la Timișoara după ce i-ați promovat?
- Nu! Pentru că aveam o experiență deja! Am promovat cu Timișoara și am greșit pentru că am ținut un nucleu de bază în speranța că vom face față. Dar am fost sentimental... Deși doi ani mai târziu aceiași jucători au salvat echipa de la retrogradare, după ce se plecase de -14 puncte! Acum știu ce înseamnă Liga 1 și mi-am adus jucători combinativi, combativi, pregătiţi măcar mental pentru Liga 1.
- Astra v-a ofertat după această etapă. Ce faceți, îi dați curs sau rămâneți la Călărași?
- Am mai spus, vreau o echipă care să se bată pentru trofee.

 "Cine mi se aseamănă ca stil dintre jucătorii de azi? Îmi place Pintilii! Nu-și arată vârsta. El recuperează mult pe picioare și are o forță nativă foarte bună. Eu recuperam din contact, din agresivitate, prin alunecări. Poate și ăsta e un motiv pentru care am fost apreciat și iubit de lume"
Dan Alexa, antrenor

3 trofeea câştigat Alexa la Dinamo, eventul din 2003-2004, când Dan a fost om de bază, a fost ultimul reuşit de Dinamo în istoria clubului