2 comentarii. Scrie și tu!

Liță 7x10 » Ion Dumitru a împlinit 70 de ani! Legendarul jucător al Stelei a învins cancerul și s-a mutat în SUA, unde antrenează copii și e șofer Uber

Ion Dumitru, fostul mare internațional și decar al Stelei, a împlinit ieri 70 de ani. Gazeta Sporturilor îi dedică azi o ediție specială celui care a câștigat de două ori titlul de „Jucătorul român al anului”.

Articol de , ,
Vineri, 03 Ianuarie

Cuprins
3 greșeli pe care le regretă
Cea mai tare dezvăluire: „A fost blat comandat de Nicolae Ceaușescu și executat de Piști Kovacs”
Cum a învins cancerul și s-a mutat în SUA

A fost unul dintre cei mai mari fotbaliști pe care i-a avut România, iar poveștile lui par desprinse dintr-o lume care astăzi e interzisă jucătorilor noștri. 



Anii '70 au însemnat apogeul profesional al lui Liță. A fost deceniul în care a bifat toate cele peste 50 de meciuri ale sale în echipa națională și a îmbrăcat tricoul a doua mari echipe din țară: Rapid și Steaua.

Era o perioadă în care fotbalul mare, la nivel mondial, propunea măcar două nume uriașe: brazilianul Pele și olandezul Cruyff. Iar Ion Dumitru i-a avut ca adversari pe amândoi. Împotriva sud-americanului a jucat în Mexic 1970, la Campionatul Mondial, iar cu starul olandez s-a aflat adversar în duelurile Steaua - Barcelona, din cupele europene, dar și în meciurile amicale România - Olanda. Și poveștile lui Liță, despre cei doi, sunt fabuloase.

 

„Vai de capul meu ce fotbalist a fost Cruyff!”

Când Dumitru vorbește despre Johan, parcă epitetele nu-i mai ajung. E fascinat, e impresionat ca și cum amintirile ar fi de acum 2-3 ani, nu de acum peste 40 de ani.

„Vai de capul meu ce fotbalist a fost Cruyff! Țin minte că am jucat un amical cu Olanda. Eu făceam alunecări adevărate, cred că eu am inventat alunecările în fotbal, nici nu mă uitam la adversar, mă uitam doar la minge. Ei bine, lui Cruyff n-am putut să-i iau mingea 45 de minute.

Nici măcar nu l-am prins, eu așa ceva n-am mai văzut. La pauză, vorbea nea Angelo, nici nu mai știu ce, că eu mă gândeam că îl omor pe ăsta în repriza a doua. Nu i-am luat mingea nici în a doua repriză, am renunțat. Era prea bun, prea tehnic, prea rafinat, m-a umilit. Eu cred că a fost cel mai mare fotbalist al lumii", spune Liță.

„Pele m-a scuipat, m-a înjurat„Nu aceeași reverență o face atunci când e întrebat despre Pele. Liță se strâmbă, are grimase când povestește despre cel mai mare fotbalist al Braziliei din istorie.

lita dumitru 7

„Lui Pele, care a fost declarat marele fotbalist al lumii, i-am luat mingea. Dar mi-a lăsat un gust amar, din punctul de vedere al caracterului. Mi-a dat peste picioare, m-a scuipat, m-a înjurat. În schimb, Cruyff era un gentleman perfect. La un meci Barcelona - Steaua l-am rugat să-mi dea tricoul la sfârșitul meciului și mi-a spus că mi-l dă la București. La București m-a așteptat și mi-a dat tricoul și banderola”.

„Țin minte că Ioan Chirilă m-a rugat să vorbesc cu Cruyff, să-l rog să-i dea un interviu. L-am așteptat cu Ioan Chirilă o oră și jumătate, a fumat non-stop timp de 45 de minute cât a durat interviul. Ceilalți jucători au stat în autocar, nemișcați, nimeni n-a îndrăznit să întrebe de ce întârzie Cruyff. Îl priveau ca pe un zeu” Liță Dumitru

 Trei greșeli pe care le regretă

Liță Dumitru a dezvăluit, nu cu mulți ani în urmă, într-un interviu pentru Evenimentul Zilei, cele mai proaste decizii pe care le-a luat în carieră, dar și în viață:„Dacă aş putea da timpul înapoi, aş schimba multe dintre deciziile pe care le-am luat de-a lungul anilor. La vremea respectivă am gândit că este bine ce fac, apoi însă viaţa mi-a dat palme şi am ştiut că am greşit”.

 1. „Nu trebuia să plec de la Steaua”

„Prima mare greşeală am făcut-o în vara lui 1980, când am plecat de la Steaua la Poli Timişoara. Voiam însă neapărat să fac o facultate, îmi intrase mie asta în cap. Bine, eu fusesem student la IEFS, dar după ce am bătut într-un meci Sportul Studențesc cu 4-0, Nicu Ceaușescu, protectorul lor, le-a dat ordin celor din conducerea facultății să fiu picat la toate examenele! Ajuns la Timişoara, m-a luat în primire profesorul Covaci, decanul Facultăţii de Mecanică din Timişoara, unde mă băgaseră cei de la Poli.

Un om senzaţional, datorită lui am terminat facultatea aia. «Măi Liţă, cum ai putut tu, mă, să pleci de la Steaua, să laşi un grad de locotenent colonel pentru o facultate? Ce a fost în capul tău?». M-a trimis la cursuri, trebuia să dau și pe acolo, dar n-aveam nicio treabă. La un curs de fizică m-a ridicat profesorul în picioare. Pe tablă erau niște tabele, iar în gândul meu era, «ce, mă?».

La matematică la fel, erau nişte maţe de-alea desenate pe tablă şi nu ştiu ce trebuia să aflu. M-au ajutat însă cei de la club, iar la examenul de final tot decanul Covaci a venit şi mi-a spus: «Uite, sunt şase întrebări şi şase răspunsuri, din astea îţi vor da. Învaţă-le pe-astea şi ai absolvit!». Le-am învăţat şi aşa am reuşit să termin facultatea. Şi în plan personal, dar mai ales în plan sportiv am greşit că am plecat de la Steaua la 30 de ani”.

„Idolul meu a fost nea Liță Dumitru. Am crescut cu el, cu meciurile fantastice pe care le făcea la Steaua și la echipa națională. Mi-a fost exemplu în tot ce am făcut la începutul carierei mel”
Gheorghe Hagi

2. „Nu trebuia să rămân în Germania, în '88”

 „A doua eroare gravă am făcut-o când am ales să rămân în Germania, în 1988”, povesteşte Liţă. „Tocmai salvasem Rapidul de la retrogradare, când m-am hotărât să plec în Germania. Ce prost! Marin Bărbulescu, cel care era comandantul Miliţiei Capitalei şi se ocupa de Victoria Bucureşti, îmi spusese în mai multe rânduri că eu voi fi următorul antrenor al Victoriei. N-am avut însă răbdare să mai aştept.

În Germania mi-a mers bine o perioadă. De la şapte dimineaţa la cinci după-amiază făceam transport de mobilă în diferite oraşe cu un bus pe care-l cumpărasem în leasing, apoi veneam la antrenament, la Wurzburg, unde eram antrenor-jucător. După Revoluţie reuşisem să-mi aduc şi soţia şi copiii, dar prin '92 sau '93 s-a stricat afacerea şi atunci am decis să ne întoarcem în ţară”.

3. „Am crezut că în România ești liber să spui ce crezi și ce gândești”

 „A treia mare greşeală am făcut-o atunci când am crezut că în România este ca în Germania, adică eşti liber să spui ce gândeşti şi ce crezi. Mă gândeam că trecuse o Revoluție peste țara asta, că s-au schimbat niște mentalități. Aiurea! Ce prostie am putut săfac.

M-am apucat să spun lucrurilor pe nume, iar asta a deranjat teribil niște oameni cu mare influență în fotbal și am fost marginalizat. Am fost aproape un tur întreg cu FC Naţional pe primul loc, în campionatul 1994-1995, dar au început contrele, şicanele, mizeriile, totul pentru că eu deschisesem gura şi spusesem ceea ce nimeni nu îndrăznise să spună”.

Cea mai tare dezvăluire: „A fost blat comandat de Nicolae Ceaușescu și executat de Piști Kovacs”

Una dintre cele mai șocante dezvăluiri făcute de Liță Dumitru se referă la celebrul meci România - Iugoslavia 4-6, disputat în noiembrie 1977, în preliminariile Campionatului Mondial Argentina 1978.

„Lucrurile sunt clare acum, atunci nu înțelegeam nimic. Am aflat peste ani detalii halucinante de la cineva din federația germană care știa toate amănuntele acestei partide”, spune Dumitru.

„Argentina, ţară organizatoare a Mondialului din 1978, a vrut neapărat ca din grupa din care făceam parte să se califice Spania. Iar înfrângerea noastră cu Iugoslavia le-a netezit calea ibericilor spre turneul final. De aceea, se pare că familia Ceaușescu s-a implicat, primind în schimb favoruri economice. Legenda spune că Ștefan Kovacs era în relații excelente cu Elena Ceaușescu, supoziție confirmată de mulți federali din acea vreme.

Toți au fost mână în mână și au dat vina pe mine și pe Cornel Dinu. Cică am fost la hotelul sârbilor timp de două ore cu o zi înainte de meci. M-au anchetat multe zile și nopți, la ordinul lui Piști Kovacs. Norocul meu a fost că mă uitam la Stan și Bran cu colegii între ora 19 și 21, iar ei m-au apărat. Trebuia să dea vina pe cineva și voiau să mă înfunde.

Gândiți-vă că totul erapremeditat: Sătmăreanu II s-a accidentat subit, la pauză a intrat anonimul Dobrău și pe acolo s-au luat toate golurile. Lucrurile se leagă perfect”, a declarat Liță acum câțiva ani pentru revista Ilfovsport.

Liță Dumitru, de două ori Fotbalistul Anului

Liță Dumitru a reușit în anii '70 ceva ce era extrem de greu de realizat, în condițiile în care existau fotbaliști fabuloși pentru acea vreme, să câștige trofeul de cel mai bun jucător al anului în Ancheta Gazetei Sporturilor. A bifat de două ori acest trofeu, prima dată în 1973, atunci când avea doar 23 de ani.

„Sunt foarte bucuros. S-ar părea că-l merit, mai ales pentru a doua jumătate a anului. După cum se vede din cifre, n-a prea fost ușor. Dacă stau să mă gândesc bine însă, chiar dacă aș fi fost pe locul 3, lucrurile nu s-ar fi schimbat prea mult. În fond, suntem trei cu câte 20 de puncte. O jumătate de punct în plus, o jumătate în minus nu contează. Mă bucur că ceilalți doi sunt Dinu și Dobrin”, spunea Liță în '73.

lita dumitru

„Dumitriu este, într-un fel, și copilul redacţiei noastre. Acum patru ani, când s-a alcătuit lista pentru plecarea lotului în America de Sud, în lunile premergătoare Campionatului Mondial din Mexic, Dumitru nu figura printre cei 18.

În acele zile, redacţia revistei Fotbal s-a înscris în excepţie și a sugerat conducerii tehnice să-l includă și pe Dumitru în lotul pentru Brazilia. Tânărul fotbalist n-a înșelat așteptările nenumăraţilor săi suporteri. El a făcut în America de Sud un turneu care l-a anunţat pe jucătorul de clasă de astăzi și care a impus selecţionarea lui pentru celebrele meciuri cu Anglia, Cehoslovacia și Brazilia de la Guadalajara”, suna caracterizarea lui Ioan Chirilă.

„Mă uitam la nea Liță Dumitru ca la un zeu. Bătea cornere cu exteriorul, era incredibil, de la dânsul am învățat să bat atât de bine cornerele. A fost idolul meu” Iosif Rotariu

 „Balonul de Aur” în România în vremea lui Liță

1969: Dumitrache
1970: Dinu
1971: Dobrin
1972: Dinu
1973: LIȚĂ DUMITRU
1974: Dinu
1975: LIȚĂ DUMITRU
1976: Dudu Georgescu
1977: Boloni

 

„Liţă Dumitru, din punctul meu de vedere, privind cu ochii antrenorului, făcea cele două faze. Avea foarte multe lucruri. Gicu Dobrin alegea soluţia cea mai bună, în cel mai scurt timp. Aici a fost peste toţi. A apărut apoi Hagi, cu aceste ruperi de ritm, cu acest şut extraordinar, nimicitor. Dar parcă Liţă Dumitru avea mai mult decât cei doi, pentru mine el a fost cel mai complet” Ilie Balaci

Reperele carierei

  • 18 ani era vârsta lui Liță în momentul debutului în Liga 1, care s-a produs în martie 1968, în tricoul Rapidului
  • 10 ani a evoluat Dumitru în echipa națională, perioadă în care a bifat 57 de selecții și 12 goluri
  • 20 de ani avea Dumitru când a îmbrăcat pentru prima dată echipamentul primei reprezentative, în februarie 1970, Peru - România
    1-1
  • 10 meciuri a disputat Liță în echipa națională cu banderola de căpitan pe braț
  • 442 de meciuri a jucat Liță în Liga 1, e pe locul 9 all-time, partide bifate în tricoul a 4 formații: Rapid, Steaua, Poli Timișoara și U
    Craiova

Trofee câștigate

  • două titluri cu Steaua (1976, 1978)
  • două Cupe ale României cu Steaua (1976, 1979)
  • Cupa României cu Rapid (1972)
  • Cupa României cu Universitatea Craiova (1983)
  • de două ori fotbalistul român al anului în Ancheta Gazetei (1973, 1975)

„A existat mereu tentația de a pleca la un club afară, au fost echipe mari care m-au căutat. După ce am jucat împotriva Barcelonei în '77, m-au dorit acolo, au întrebat de mine, cât cost, cum m-ar putea lua, însă nu a fost posibil. La ce stil de joc aveam, eu cred că puteam să fiu titular azi la Real sau Barcelona” Liță Dumitru

 Liță Dumitru a avut cancer, apoi s-a mutat în Statele Unite ale Americii

Ultimii ani au fost dificili pentru fostul mare fotbalist: a avut de câștigat o luptă dură cu o boală cruntă, după care a decis să se stabilească în SUA, unde a obținut deja Green Card-ul, antrenează grupe de copii, își crește fetița și face și Uber în timpul liber.

„Pe vremea mea, viaţa de fotbalist era frumoasă. Aveam bani, nu foarte mulţi, dar aveam, aveam maşină, iar case am tot schimbat o grămadă, dar toate cu chirie. Cea mai mare satisfacţie a acelor timpuri era că jucam cu 30.000, 50.000 şi 80.000 de spectatori la fiecare meci. Eram idoli pentru toţi” Liță Dumitru

Viața lui Liță l-a pus la grea încercare în ultimii ani. În urmă cu mai bine de 4 ani, pe când era la Concordia Chiajna, a cedat cu greu rugăminților staff-ului medical de a-și face un control amănunțit la prostată.

„Eu le tot ziceam că nu am de ce să-mi fac fiindcă mă simt bine, ei insistau fiindcă sunt trecut de 60 de ani. Până la urmă am cedat, iar analizele la PSA au indicat valori care demonstrau că am cancer. Într-un fel a fost norocul meu că am descoperit la timp, m-am operat și așa am reușit să câștig această luptă teribilă cu boala”, spune azi Liță Dumitru, care are o amintire tulburătoare din dimineața zilei în care s-a operat, la o clinică în Germania.

„Mi-au făcut o injecție cu o substanță de contrast, după care m-au pus pe un fel de sferă, pe care m-au rotit, ceva de genul acelor antrenamente pentru astronauți. Mi-am revăzut în minte în acel moment toată viața, iar apoi, la final, am rămas cu imaginea fetiței mele, mi-am zis că dacă mor, măcar ea să fie ultimul lucru din mintea mea”.

Liță s-a refăcut, a câștigat lupta cu cancerul, după care a luat o decizie importantă. Să părăsească România. Destinația: SUA,unde de câțiva ani locuiește alături de soție și fetița lor, Alexandra, în vârstă de 11 ani şi jumătate.

lita dumitru 1

Între timp, i-a ieșit și Green Card-ul, cu ajutorul căruia poate să lucreze dincolo de Ocean. „Viața mea e bună aici fiindcă viața fetiței mele e bună. Se simte bine, îi place la școală, și-a făcut prieteni. Eu trăiesc pentru ea”, spune Liță, care dezvăluie și că face Uber în SUA, în timpul liber, atunci când nu antrenează grupele de copii.

„Mi-e greu că nu prea stăpânesc limba engleză, dar mă descurc, mai dau și peste persoane care mă iau peste picior, unii chiar mi-au făcut plângeri că nu conduc bine, găsești oameni din ăștia peste tot, dar e cât de cât ok, n-am încotro fiindcă fac bani buni din așa ceva”.

A fost la finalul anului trecut în România pentru a face formalitățile de a-și vinde casa din Chiajna: „Nu cred că o să mai vin vreodată în România. Nici măcar așa, în vacanță. Suport foarte greu zborurile lungi cu avionul, am îmbătrânit, nu mai pot să le fac față. Dar nu știu ce îmi mai rezervă viața mea”.

Comentarii (2 ) Adaugă comentariu

teddyw  •  03 Ianuarie 2020, 19:27

Postat de pma77 pe 03 Ianuarie 2020, 13:00

Omul nu a reusit in viata desi a fost un mare fotbalist,este drept ca a prins vremea comunismului dar dupa 89 putea sa se remarce ca antrenor asa cum au facut-o multi,Olaroiu care nu a fost cine stie ce ca fotbalist castiga 7 milioane de euro pe an,este penibil sa dai vina pe altii ca nu ai reusit in viata.

pe cine a dat vina ca nu am reusit sa te inteleg?

pma77  •  03 Ianuarie 2020, 13:00

Omul nu a reusit in viata desi a fost un mare fotbalist,este drept ca a prins vremea comunismului dar dupa 89 putea sa se remarce ca antrenor asa cum au facut-o multi,Olaroiu care nu a fost cine stie ce ca fotbalist castiga 7 milioane de euro pe an,este penibil sa dai vina pe altii ca nu ai reusit in viata.

Vezi toate comentariile (2)

Comentează

Conectează-te cu facebook la contul tău sau înregistrează-te pentru a adăuga comentarii


1500 de caractere ramase