„Băieții cu laptopuri” din spatele succesului lui Liverpool » Fizicianul Ian Graham i-a adus la club pe Jurgen Klopp, Mohammed Salah și Naby Keita!

Text tradus și adaptat de Alexandra Nistoroiu

„Jürgen Klopp o antrena pe Liverpool de trei săptămâni, când l-a întâlnit pe Ian Graham, directorul de cercetare al clubului, în noiembrie 2015. Graham venise cu mai multe foi printate, pline de calcule și grafice, ca să-i arate lui Klopp ce poate face. Spera să-l convingă să le folosească.

Graham a început să-i vorbească lui Klopp de un meci pe care Borussia Dortmund, echipa germană de unde venea antrenorul, îl pierduse cu 0-2, în fața lui Mainz, în sezonul precedent, deși Borussia avusese mult mai multe ocazii decât adversarii. Graham căuta să explice ce arătau calculele lui, când fața lui Klopp s-a luminat: «A, ai văzut meciul! A fost nebunie. I-am ucis, ai văzut!». Graham nu văzuse meciul”.

Așa începe articolul amplu, din The New York Times Magazine, care descrie felul în care analiza datelor a ajutat-o pe Liverpool să ajungă în fruntea clasamentelor din Premier League și UEFA Champions League.

Dortmund era pe 7, matematica spunea că ar fi trebuit să fie pe 2

Dar cu puțin timp înaintea acelei discuții, când Liverpool încerca să decidă cine va fi viitorul antrenor, Graham a introdus, într-un model matematic construit de el însuși, o reprezentare numerică a fiecărei tentative de pasă, șut sau intercepție făcute de jucătorii lui Dortmund sub mandatul lui Klopp. Apoi evaluase fiecare dintre meciurile Borussiei pe baza a ceea ce calculele sale spuneau despre performanțele jucătorilor în acea zi.

Diferența era șocantă. Dortmund ieșise pe 7 în acel sezon, dar modelul matematic spunea că ar fi trebuit să termine pe 2!

Concluzia lui Graham a fost că sezonul dezamăgitor al lui Dortmund nu avea nimic de-a face cu Klopp. „Se întâmpla pur și simplu să antreneze una dintre cele mai ghinioniste echipe din istoria recentă”, scrie New York Times Magazine.

Consacrată în baschet și baseball, analiza datelor ajunge și în fotbal

Graham i-a mărturisit până la urmă lui Klopp că nu văzuse niciun meci de-al lui Dortmund în acel sezon, nici live, nici înregistrat. Nici n-avea nevoie, decât dacă ar fi vrut să experimenteze momente care-ți taie respirația, drama din fiecare 90 de minute de meci - adică motivele pentru care majoritatea microbiștilor urmăresc partidele de fotbal.

Dar Graham, ca să înțeleagă fotbalul, avea nevoie doar de date. Pe baza acestor date, Klopp avea să afle mai târziu, Graham și echipa lui de cercetare îl recomandaseră să vină la Liverpool. "Fără ei n-aș fi fost aici", spune antrenorul.

Iar ceva din discuția aceea din noiembrie 2015 l-a convins pe Klopp că, spre deosebire de alți antrenori de la alte cluburi, trebuie să încerce să integreze analiza datelor în munca sa.

Analiza datelor are deja o influență consacrată asupra tacticilor folosite în baschet și baseball în ultimii ani. Și ar putea avea, curând, același impact în fotbal, care tradițional nu s-a bazat niciodată pe statistici.

Graham, directorul de cercetare al lui Liverpool, are un doctorat în fizică teoretică la Cambridge. Și-a construit o bază de date prin care urmărește evoluția a mai mult de 100.000 de jucători de fotbal din întreaga lume.

Când recomandă ce jucători ar trebui transferați și cum să fie folosiți, odată aduși, a ajutat enorm clubul să ajungă la o glorie cândva pierdută.

Analiza datelor a ajutat-o pe Liverpool să aibă un sezon istoric

Liverpool a încheiat pe 2 în Premier League, cu un record de puncte pentru o poziție secundă, 97! A pierdut doar unul din cele 38 de meciuri.

Iar în semifinalele Champions League, le-a făcut tuturor o surpriză de proporții, întorcând rezultatul din tur (3-0 pentru Barcelona) și învingând cu 4-0. Așa că, la 1 iunie, o va întâlni în finală pe Tottenham.

Mai mult decât orice alt club de fotbal, Liverpool folosește analiza datelor în deciziile pe care le ia, atât la nivel corporatist, cât și tactic. Indiferent de rezultatul din finală, ascensiunea clubului a început să facă includerea matematicii și statisticii în fotbal nu doar acceptabilă, ci și la modă printre cluburile din Anglia și nu numai.

Aproape o generație întreagă, între 1975 și 1990, Liverpool a dominat. A câștigat 10 titluri în Anglia și de patru ori Cupa Campionilor Europeni. Liverpool avea așa de mult succes încât, o vreme, a fost considerat unul dintre cele mai vizibile exporturi din Anglia. Fan cluburi au luat naștere în toată Europa, și în locuri care înainte nici nu urmăreau sportul: Australia și America.

Jucătorii primesc sfaturi simple, bazate pe formule matematice complexe

Graham a copilărit la Cardiff și era de mic fan Liverpool. Copilăria lui, în '70-'80, a coincis cu perioada cea mai glorioasă a lui Liverpool.

„Acum, el și cei trei analiști din subordinea lui adună un întreg pachet de informații pentru Klopp, înainte de fiecare meci. Până când Klopp decide care din insight-urile lor merită să ajungă la echipă, ecuațiile sunt de mult pierdute. Jucătorii au doar o vagă idee că unele din sugestiile pe care le primesc au rădăcini în matematică la nivel de doctorat", continuă articolul.

„Știm că cineva a petrecut ore bune în fața unui calculator ca să afle lucrurile astea”, spune mijlocașul Alex Oxlade-Chamberlain. „Dar antrenorul nu ne livrează statistici și analize. Doar ne spune ce avem de făcut”.

De multe ori, sfaturile contrazic ceea ce ai putea intui doar urmărind înregistrări ale meciurilor. De exemplu, analiza lui Graham ar putea arăta că sunt numeroase centrări spectaculoase în atacul de pe flancul stâng, dar că pe dreapta, deși centrările sunt mai puțin impresionante, ele sunt așezate mai bine și au ca rezultat mai multe goluri. Nu tot ce fură ochiul este și eficient. Calculele spun obiectiv ce funcționează mai bine.

Keita, jucătorul-fenomen descoperit de Graham

Dar cea mai importantă sarcină a lui Graham este să ajute clubul să decidă ce jucători va achiziționa! Face asta introducând informații din meciuri în formulele sale. Dar nu face niciodată evaluări urmărind jocurile. „Nu-mi plac clipurile, te fac subiectiv”, spune el.

Keita este una dintre descoperirile lui Graham. Născut în Guineea, juca pentru un club din Austria acum cinci ani, când datele despre jocul lui au aprins un beculeț în sistemul folosit de Ian. Nu mai văzuse niciodată așa ceva.

Keita era un mijlocaș defensiv. Uneori, mijlocașii defensivi trec în față, ca mijlocași centrali. Keita era unul din acești jucători. Foarte rar însă, mijlocașii defensivi devin mijlocași de atac.

Dar Keita făcea și asta. Această versatilitate a lui încurca tare sistemul convențional de statistici folosit pentru a măsura contribuția unui jucător la echipa lui. Dar oricum lui Graham nu îi plăcea să se oprească la parametri statistici standard, precum procentajul de pase reușite din totalul celor încercate.

În schimb, „Ian Graham a lucrat luni de zile la un model matematic care calculează șansele unei echipe de a înscrie un gol înainte de fiecare acțiune: pasă, șut ratat etc. și șansele pe care le are imediat după finalizarea acestei acțiuni. Folosind acest model, Graham și echipa lui pot cuantifica exact cât de mult a afectat fiecare jucător șansele de câștig în timpul meciului", explică autorul articolului.

Inevitabil, unii din jucătorii care ies cel mai bine și din statisticile standard sunt în top și în sistemul lui Graham, dar alții sunt la fundul topului.
Rata de succes a paselor în cazul lui Keita tinde să fie mai mică decât a unora din mijlocașii de elită.

Dar calculele lui Keita arată ceva mult mai interesant. De cele mai multe ori, încearcă să paseze spre zona în care coechipierul său ar avea cele mai bune șanse să înscrie, dacă pasa ar fi reușită. Ce-au văzut căutătorii de talente când l-au urmărit pe Keita jucând a fost un jucător versatil. Ce-a văzut Graham pe laptopul său a fost un jucător-fenomen! Unul care neîntrerupt caută să ducă mingea în cea mai avantajoasă poziție pentru atac.

Din 2016, Graham a început să-l recomande pe Keita la Liverpool, unde a și ajuns vara trecută.

Modelul preluat din baseball

„Când și-a dat seama că nu mai vrea să fie cercetător în mediul academic, Graham era în mijlocul unui postdoctorat la Cambridge. Simțea că lucrurile cele mai importante din domeniul său, fizica polimerilor, fuseseră deja descoperite și publicate în anii '70. Când un prieten i-a trimis anunțul prin care un start-up căuta analiști pentru echipele de fotbal, a fost curios.

Apoi, timp de patru ani, din 2008 până în 2012, a fost consultant pentru Tottenham. Dar acolo s-au perindat o serie de antrenori care i-au ignorat sugestiile, ceea ce făceau mai toți antrenorii din fotbal la momentul respectiv", continuă povestea.

Însă Fenway, compania care deține clubul de baseball Red Sox în SUA, a cumpărat Liverpool în 2010 și a început să implementeze o cultură nouă. Așa că l-a angajat pe Graham să construiască și pentru echipa de fotbal un departament de cercetare pe modelul celui pe care îl avea echipa de baseball.

La început, analiștilor li se spunea „băieții cu laptopuri, care nu știu fotbal”, povestește Barry Hunter, șeful departamentului de scouting de la Liverpool.

Salah și Firmino, o potrivire dată întâi de un algoritm

Chiar și-așa, unele din mutările recomandate de ei s-au dovedit vitale pentru succesul „cormoranilor”. A fost și una dintre recomandările lor să fie cumpărat Mohammed Salah de la Roma.

Datele lui Graham au sugerat că Salah ar face echipă bună cu Firmino, care creează mai multe „goluri așteptate” (un indicator al calității ocaziilor create) din pasele sale decât aproape oricine altcineva care joacă pe aceeași poziție. În sezonul care a urmat după achiziția lui, Salah a transformat aceste "goluri așteptate" în goluri reale. Și a stabilit un nou record în Premier League, înscriind de 32 de ori.

Salah a devenit simbolul revenirii lui Liverpool în topul fotbalului european. Cu părul său creț și zâmbetul larg, și felul lui de-a alerga mâncând nori, egipteanul și-a ajutat și anul acesta echipa să ajungă în finala Champions League. "Aceste rezultate în două sezoane consecutive reprezintă prima dovadă palpabilă că strategiile de durată implementate de Fenway la Liverpool funcționează", scrie The New York Times.

Improbabilii eroi ai lui Liverpool

Din echipa fizicianului Ian Graham mai fac parte Tim Waskett, care a studiat astrofizică, Dafydd Steele, fost campion de șah și matematician, dar și Will Spearman, un texan cu un doctorat în fizică de la Harvard. Spearman a lucrat și la CERN, în Geneva, acolo unde cercetătorii încearcă să probeze existența bosonului Higgs. Dizertația lui a oferit prima măsură directă a lățimii particulei și una dintre primele ale masei sale.

"Un alt club poate că ar fi angajat un analist ca Graham, Steele sau Waskett, poate chiar și un Spearman. Dar e aproape imposibil să ne imaginăm că alt club în afara lui Liverpool i-ar fi angajat pe toți patru", scriu jurnaliștii.

Drumul spre un nou fotbal

Spearman nu este implicat în găsirea de noi jucători. Munca lui e mai puțin palpabilă momentan. Știe suficient de puține despre fotbal încât să-și propună să schimbe sportul în sine.

Își petrece cea mai mare parte a timpului încercând să creeze un model care să folosească monitorizarea video a jucătorilor. Atribuie scoruri numerice pentru fiecare acțiune și fiecare jucător, chiar și atunci când balonul nu este implicat: de exemplu, când un fundaș gonește pe un flanc, forțând un alt jucător defensiv să aleagă pe care din doi jucători ofensivi să preseze, sau când un jucător ofensiv se poziționează pentru a recepta o centrare.

„Fiecare acțiune, cât de multă valoare adaugă, cât de bine a fost realizată” - explică Spearman, pentru The New York Times Magazine. „Odată ce reușești să calculezi cu precizie asta, poți începe să creezi noi abordări în fotbal”.

Spearman se gândește la posibilitatea de a crea scenarii de faze, ca în fotbalul american, ceea ce ar modifica radical natura unui sport ce a rezistat schimbării mai mult de-un secol.

Până la astfel de revoluții însă, Liverpool are altă misiune. Trebuie să găsească strategia pentru a o învinge pe Tottenham în finala Champions League.

Dacă fotbalul ar fi agricultură, probabil că ai putea introduce datele într-un algoritm și ai ști ce ai de făcut ca echipa ta să învingă. Însă fotbalul rămâne suficient de imprevizibil cât să fie fascinant, un joc în care planurile perfecte sunt puse în aplicare de oameni imperfecți și subminate de arbitrar.

Echipa care câștigă nu este întotdeauna cea care folosește cele mai elegante calcule, nici cea cu cele mai bune șanse conform modelelor matematice. Și poate că asta îi frustrează pe analiști, dar face și ca fotbalul să rămână spectaculos după 100 de ani.