VIDEO Fost selecționer la minifotbal, “regele” videochatului » Afacere de milioane de euro, cu fete dezbrăcate pe drepturi de autor și promovată cu ajutorul unui jucător de la națională

Bărbatul atletic, în vârstă de 43 de ani, vorbește cu o pasiune care-i sticlește în ochi. Trece în povestea sa de la sisteme de joc, CD-uri despre fotbal cumpărate și învățate de pe rost, nutriție, medicație, exerciții aerobe și anaerobe și ajunge la turneul final câștigat în 2015 în Croația: "Am un film în lucru despre acel turneu superb. O să fie un documentar. Eu sunt pasionat de drone, de camere, de fotografie. Sunt pe partea artistică".

Până acum o săptămână, Tudor Simon a fost selecționerul României la minifotbal, sportul de amatori reglementat la nivel internațional de actualul președinte al FRF, Răzvan Burleanu. La minifotbal, numărul de jucători dintr-o echipă variază între 6 și 8, în funcție de regulamentul fiecărei competiții, iar mingea e mai mică decât la futsal.

FIFA nu recunoaște acest sport.

Cu Simon pe bancă, naționala a obținut ultimul dintre cele 6 titluri europene consecutive (fostul arbitru Tiberiu Lajos le-a câștigat pe primele cinci), apoi a ratat titlul la turneul din Ungaria, în vara lui 2016.

Demisie prin mail

Fără voia sa, Simon a întrerupt tradiția României într-un sport insignifiant în care aproape nimic nu este formal. Un exemplu, după eșecul de anul trecut, selecționerul și-a anunțat demisia pe e-mail.

Cum nu exista niciun contract, iar între iulie 2016 și februarie 2017 naționala nu a mai avut nicio acțiune, schimbarea de antrenor s-a produs efectiv abia săptămâna trecută.

20.000de jucători legitimați evoluează în competițiile de minifotbal din România, potrivit declarațiilor președintelui federației, Ioan Onicaș

În locul lui Simon a venit Cristian Lupu. "Cristi e un tip de treabă. M-a ajutat mult în mandat. Ne-am înțeles perfect. El a fost adus la minifotbal de Burleanu și Gabriel Bodescu", îl descrie predecesorul.

Rămas fără postul de selecționer, Simon continuă să fie patron, antrenor și jucător la echipa de minifotbal Tazmannschaft București.

Este una dintre cele mai bune echipe din țară, cu mulți fotbaliști care au jucat în ceea ce oamenii din minifotbal numesc "Generația de Aur" de la națională, dar în acest moment stă rău în clasament. A folosit un jucător neeligibil, pe Radu Răzvan, iar adversarele au depus contestație.

Tazmannschaft a pierdut 8 meciuri la masa verde. "Eram pe primul loc cu punctele alea", spune Simon.

Printre contestatari s-a numărat și patronul echipei Neața și Prietenii, Dani Oțil. Vedeta matinalului de la Antena 1 explică: "L-au folosit pe Răzvan Radu, cel mai bun jucător din țară, venit de la futsal, deși regulamentul spune că nu ai voie să ai jucători care în ultimul an au activat la nivel de profesioniști în fotbal și futsal. N-am avut ce face, deși Doru este un tip fair-play".

1.000de echipe de minifotbal evoluează în competițiile regulate, supravegheate de Federația Română de Minifotbal

Doru este alintul lui Tudor Simon. Oficial, pe cât de oficial poate fi ceva în minifotbal, antrenor la Tazmannschaft este fostul portar al Astrei, Eugen Iacob. Neoficial însă, Simon face tot, lăsându-i lui Iacob doar detaliile organizatorice ale meciurilor.

"Doru a cheltuit foarte mulți bani în sportul ăsta. Pune camere video, face studiu. E foarte pasionat. Mai râd de el că are mulți hateri, oameni care spun că și-a cumpărat postul de selecționer", spune Oțil.

Vedeta TV estimează costurile echipei sale la 60 de milioane de lei vechi pe lună.

Simon se ferește să pronunțe sume exacte: "Nu-mi dau seama cât mă costă. Bugetul la Tazmannschaft e de câteva zeci de milioane de lei vechi pe lună".

Neoficial, o sursă a Gazetei susține că rivalii Oțil și Simon plătesc și salarii de până la 500 de euro pe lună, dar cei doi patroni din minifotbal au negat.

De unde are Simon banii necesari întreținerii acestui hobby?
În firma pe care o manageriază, fostul selecționer este numit "regele videochatului" din România.

Detaliile acestei afaceri controversate, în care este implicat și un jucător de la naționala de minifotbal, în continuare.

Tudor Simon, în rolul de selecționer al naționalei de minifotbal.

 Secretul din camera web

Culisele neștiute ale unui business nelegiferat: sursele Gazetei susțin că afacerea manageriată de fostul selecționer al naționalei de minifotbal generează anual minimum 3 milioane de euro. Cifrele de la Registrul Comerțului spun altceva.

În ziua în care s-a întâlnit cu reporterii Gazetei, Tudor Simon, patronul-antrenor-jucător de la Tazmannschaft, venea după câteva seri petrecute în Piața Victoriei. "Am fost chiar dacă a fost frig. Nu mă interesează politica, am ieșit în piață contra tuturor partidelor politice", spune Simon.

Pata de culoare închisă de pe obrazul drept e o degerătură, dar nu a căpătat-o la protestele din piață: "E o degerătură recentă din Făgăraș, de pe creastă. Am stat 13 ore acolo, sus. Fac mișcare aproape nonstop. Calculatorul mă îmbolnăvise. Ajunsesem obez, aveam stomacul praf".

Simon a ieșit în piață, la numai câțiva metri de unul dintre punctele de lucru ale firmei pe care o manageriază. În blocul semicerc pe care au fost proiectate mesajele românilor se află locația unuia dintre studiourile firmei SC Office Market Provider SRL. Studioul se cheamă Victory.

Studioul de dincolo de hologramă

Potrivit oamenilor din industrie, compania este unul dintre cei mai mari provideri de videochat din România. "Da, e un jucător important", admite Simon. Camerele în care se dezbracă fetele au ferestrele spre piață.

Din cinci locații majore (două aflate la gurile de ieșire ale Pasajului Muncii, una pe strada Orzari, una în zona Obor și cea din blocul de la Victoriei) plus alte locații secundare, sute de românce oferă plăceri sexuale online utilizatorilor de internet din întreaga lume.

Imagine din interiorul studioului în care e implicat Tudor Simon

"Este o formă de pornografie", spune unul dintre angajații firmei, sub protecția anonimatului. "Fetele intră și discută cu clienții, dar de multe ori se ajunge la lucruri explicite". Românii nu au, teoretic, acces pe serverele internaționale care găzduiesc activitatea fetelor, dar mulți găsesc soluții pentru a genera un IP din străinătate.

"EllaGrayson" este numele de scenă al unei fete care lucrează în studiourile Office Market Provider. "Ai un dildo, iubire?", o întreabă un client. "Nu am jucării", răspunde lucrătoarea de videochat, alături de un smile-face.

Roșcata care, contra cost, își dezvăluie și află la schimb secretele intime ale necunoscuților este încă îmbrăcată în imaginile distribuite în înteaga lume. Profilul ei de Facebook arată fotografii cu o femeie obișnuită, aflată într-o relație, care se bucură de ieșirile în mijlocul naturii alături de prieteni!

În același timp, o colegă de-a sa, colaboratoare a firmei, se află în mijlocul unui act sexual explicit. Comentariile picante ale clienților dezvăluie o tensiune sexuală generată virtual, cu ajutorul unei mici camere web.

Simon recunoaște că fetele au activități explicite, dar susține că încearcă să schimbe profilul businessului. Încearcă să introducă un nou tip de videochat, în care fetele oferă doar "terapie psihică": "La început, toate fetele veneau cu jucării sexuale, dar am sucit lucrurile. Vreau să duc totul spre un segment non-adult"!

Puțini știu, însă, că nu toate dialogurile purtate de fete cu clienții sunt autentice. "Cele mai multe dintre discuțiile cu clienții nici măcar nu sunt purtate de fete. Există o categorie numită traineri, persoane angajate special pentru a scrie mesajele în locul fetelor. Acestea doar mimează că scriu pe tastatură, textele sunt scrise de acești traineri care au rolul de a supraveghea discuțiile. Trainerii sunt plătiți cu până la 3.000 de lei pe lună", explică o altă sursă.

4,99 de dolari minutul, zeci de clienți simultan

Odată intrați în dialog video cu "modelele", clienții sunt taxați la minut. Cel mai mic tarif este de 1,99 dolari pe minut, dar prețul urcă până la 4,99 de dolari pe minut, pe măsură ce acțiunea avansează.

Banii curg pur și simplu în conturile făcute la Paxum și Payoneer, instituții financiare online. Simultan, fetele au mai mulți clienți interesați de un joc sexual și care sunt dispuși să renunțe într-o zi la o mică avere.

Sumele impresionante generate sunt împărțite în trei felii: cea mai mare parte le revine firmelor internaționale care dețin serverele-gazdă precum Jasmin, Streamray sau Streamate, iar restul e împărțit între fete și firma care le angajează.

Un " model" poate ajunge să câștige între 20.000 de dolari și 50.000 de dolari pe lună. În comparație, președintele Statelor Unite are un salariu de 33.000 de dolari pe lună.

Mirajul banilor ușori atrage ca un magnet. "Am văzut studente la medicină, studente la drept, femei căsătorite, femei grase, femei slabe, roșcate, blonde, tinere, mature. E loc pentru toată lumea", spune una dintre sursele Gazetei.

"În videochat e posibil orice. Am văzut chiar și tipsuri (n.red. - bacșișuri) de 100.000 de dolari lăsate unor fete", dezvăluie Tudor Simon.

Evident, și bacșișul se împarte teoretic după același algoritm: host, fată, firmă.

Videochatul pare un El Dorado.

E însă legal?

La doi pași de biserică

Simon susține că totul e legal sută la sută, dar cu cât discuția intră mai adânc în culisele afacerii, interlocutorul devine tot mai iritat. Fostul selecționer începe să bată cu degetele în masă.

"Mi-ați stricat ziua, recunosc. Acum o să înceapă discuțiile. Am două fete destul de mari încât să înțeleagă, iar acum vor afla că tatăl lor este pește virtual. Dar, mă rog, fiecare își asumă responsabilitatea pentru activitatea sa".

Teoretic, videochatul nu este încadrat în legislație.

Dacă îndeplinește toate condițiile impuse de lege, nu este considerat pornografie. Printre ele, activitatea explicită nu trebuie să fie accesibilă minorilor și e obligatoriu să fie parolată, pe site-uri speciale.

Există, însă, un detaliu care aparent intră în contradicție cu o prevedere legală. Unul dintre studiouri, situat într-o clădire modernă de pe șoseaua Mihai Bravu, la numărul 249, se află la maximum 100 de metri de biserica romano-catolică Sfânta Cruce.

Potrivit legii, spațiile în care se desfășoară activitățile "explicite" trebuie să fie amplasate la o distanță mai mare de 250 de metri de școli, internate sau lăcașe de cult.

Patron sau manager-⁠colaborator?

În toate discuțiile cu sursele, Tudor Simon este indicat ferm drept patronul firmei Office Market Provider SRL. Fostul selecționer de la minifotbal neagă.

"Eu sunt doar colaborator. Patronii, niște prieteni de-ai mei, m-au rugat să-i ajut. Eu am avut mai multe afaceri. Pe prima, o rețea de internet de cartier, am vândut-o pentru o sumă cu șase zerouri firmei elvețiene Swisscom. Apoi, am avut o altă firmă de videochat, dar nu a mers. Acolo nu s-a mai implicat soția mea, nu i-a plăcut profilul", susține Simon.

În datele de la Registrul Comerțului, patronul firmei Office Market Provider este un anume Silviu Gabriel Ciontea. "Ciontea asigură matematica firmei. E poreclit "Șoimu’". Doru este creierul. În firmă au mai figurat ca acționari Ion Barbu și Cristina Adela Vasile. Cei doi formează un cuplu și sunt directori în firmă, dar deasupra lor e Simon", spune unul dintre angajații din top-managementul firmei, sub protecția anonimatului.

Simon susține că legătura sa cu Office Market Provider e asigurată printr-un contract încheiat ca persoană fizică autorizată, sau PFA: "Aveau nevoie de experiența mea din domeniu, de conexiunile mele. Mi-am negociat un loc la ei, nu am vrut să fiu responsabil de afacere. Câștig bine și așa".

Mai mult de 500.000 de euro pe an?

"Mult mai puțin. Dar iau banii indiferent de performanță. Sunt și manager în firmă, mi-au explicat patronii că e nevoie de treaba asta din punct de vedere contabil", explică omul cu deciziile din companie.

În toate pozele de la evenimentele firmei, Simon apare însă în prima linie. Se comportă ca un lider.

Tudor Şimon, la bustul gol, aşteaptă tăierea tortului cu ocazia uneia dintre aniversările firmei

De ce și-⁠ar ascunde proprietatea asupra companiei?

La minifotbal, deși antrenează echipa pe care o și patronează, antrenorul oficial este Eugen Iacob.

Aici, într-un business care generează o avere, Simon susține că e colaborator, deși el ia deciziile majore.

Cifră de afaceri în 2015: 800.000 de euro

Potrivit surselor, businessul firmei Office Market Provider generează anual peste 3 milioane de euro. Datele dintr-o lună la care Gazeta a avut acces arată numeroase zile în care încasările depășesc 15.000 de dolari.

Dar, în datele de la Registrul Comerțului, cifra de afaceri în 2015 este mai mică de 800.000 de euro. În plus, compania a înregistrat o pierdere de peste 100.000 de euro la finele respectivului an fiscal.

"Au fost niște investiții", explică Simon pierderea.

Fostul selecționer contestă faptul că videochatul produce venituri fabuloase pentru patroni. "Fac bani adevărați cei care lucrează la negru. Nu declară banii, le dau banii în mână fetelor. La noi, totul e sută la sută legal, supervizat de o casă mare de avocatură", spune Simon.

Două surse contactate de Gazetă, angajate în firmă, susțin că, până anul trecut, primeau banii în plic! Ulterior, au apărut carduri la ING.

"Nu știu lucrul ăsta", răspunde managerul firmei.

Opere de videochat pe drepturi de autor

Cum sunt încadrate fetele?

Angajatele firmei sunt numite "modele" și, potrivit lui Simon, lucrează pe contracte de drepturi de autor. Vin la muncă în trei ture și folosesc baza materială a firmei, adică încăperile utilate și conectate special pentru jocuri sexuale.

Conform legislației în vigoare, "constituie obiect al dreptului de autor operele originale de creație intelectuală în domeniul literar, artistic sau științific, oricare ar fi modalitatea de creație, modul sau forma de exprimare și independent de valoarea și destinația lor".

Aici pot fi încadrate doar scrieri literare, opere scrise sau orale, opere științifice, compoziții muzicale, opere dramatice, opere cinematografice, opere fotografice, de artă grafică sau plastică, de arhitectură, topografie, geografie și alte științe.

Ce fel de opere produc fetele care își dezvăluie părțile intime unor necunoscuți, aflați dincolo de ochiul vigilent al unei camere web?

"În România este o preconcepție legată de videochat. E un domeniu etichetat rușinos, ilegal. De fapt, e o joacă", spune Simon.

Fotbalist la națională, model pentru studio

Pasionat de camere video, colaboratorul-manager s-a jucat la finele anului trecut și a filmat un clip de prezentare pentru studioul Rich Girls, înainte de participarea la un concurs internațional al firmelor de videochat.

Clipul de 10 minute nu conține nuditate. (VIDEO, la finalul articolului)

Secvenţă din filmul de prezentare realizat de Şimon. Jucătorul Sebastian Vasile apare sub numele de scenă Seby

În imaginile filmate într-o realitate virtuală apare una dintre cele mai căutate fete din catalogul firmei. La un moment dat, Lexi (n.red. - inițialele reale ale fetei sunt M.I.) este trezită la realitate de o femeie și un bărbat.

Bărbatul este Sebastian Vasile, jucător în echipa națională a României legitimat la clubul lui Simon, Tazmannschaft.

Vasile este angajat la Office Market Provider. "L-am recomandat celor de acolo, aveau nevoie de un șofer. E un băiat deștept, care lucrează și pe calculator", explică Simon.

În firmă, jucătorul de minifotbal trece drept curier. El asigură legătura fizică între studiourile împânzite prin tot Bucureștiul și face să funcționeze o afacere paralelă cu videochatul. Patronii firmei cumpără diferite produse de pe site-urile de e-commerce și le vând apoi fetelor.

"Fetele își pun și silicoane pe banii firmei, apoi plătesc în rate", dezvăluie o sursă.

Sebastian Vasile nu e singura legătură dintre afacerile lui Simon și naționala de minifotbal. La ultimul turneu final, România a jucat pe tricouri cu numele firmei Sarida, deținută de soția lui Simon.

Sarida este o grădiniță, un business total diferit de videochat.

Contactat de Gazetă, actualul președintele al Federației de minifotbal, Ioan Onicaș, a declarat că Simon a sponsorizat naționala în câteva rânduri, cu sume între 500 și 3.000 de euro.

Echipa naţională de minifotbal a evoluat la ultimul turneu final cu numele firmei Sarida inscripţionat pe spatele tricourilor

"Din astfel de sponsorizări, am putut plăti spre exemplu biletele de avion ale jucătorilor pentru Mondialul din Statele Unite".

Simon recunoaște că a acoperit cheltuielile generate de o selecție pentru națională ținută la Târlungeni: "Am plătit cazarea, vreo 20-30 de milioane de lei vechi".

Informat despre apariția unui jucător de națională în clipul de prezentare al unui studio de videochat, Onicaș a răspuns precaut: "Nu știam. Știam doar că Sebastian joacă la ei în echipă. Nu mă pot pronunța dacă e grav sau nu. Pe noi ne interesează dacă jucătorii fac lucruri care contravin…".

Spre deosebire de Onicaș, Răzvan Burleanu, președintele FRF și, în același timp, președintele Federației europene de minifotbal până luna trecută, știa despre activitatea paralelă a lui Simon: "Știu că a fost selecționer. Am auzit că e într-o afacere cu videochat. A fost suficient încât să nu intrăm în dialog. Am stat foarte puțin de vorbă cu el, în aeroport, atunci când au câștigat titlul în Croația".

Dani Oțil a auzit și el despre afacerea rivalului său din campionat. Povestește râzând: "Doru nu deschide niciodată subiectul, dar am auzit de videochat. Nu s-a verificat niciodată informația asta. Oricum, a cheltuit foarte mulți bani în sport. Mi-a luat mie toți jucătorii".

Save

Save

Save