Articol de Remus Răureanu, Marius Mărgărit
miercuri, 18 decembrie 08:49
Dan Petrescu, antrenorul celor de la CFR Cluj, povestește că l-a ajutat Fabio Capello să se rupă un pic de stresul din meserie și de comentariile negative, numai că el nu se simte capabil să ia o distanță.
Ghete de fotbal aliniate în dreapta intrării. Haine întinse pe toate scaunele. Masa e acoperită complet cu dosare ca ale unui avocat, cu înscrisuri contabilicești pe hârtii răzlețe. Mai sunt vitamine, biscuiți pe masă.
Dan Petrescu lucrează într-un birou ca un buncăr, de parcă și-ar fi adunat toate lucrurile dintr-o casă reală și le-ar fi îngrămădit în camera de 30 de metri pătrați. Majoritatea timpului și-l petrece aici, ceea ce constituie un preț semnificativ plătit pentru milioanele de euro câștigați din antrenorat. Dan e pentru a patra oară cel mai bun antrenor român al anului, l-a egalat pe Lucescu în clasamentul din toată istoria. "Pe celelalte trei trofee le am acasă, într-o cameră amenajată special pentru premii. Am păstrat și cupe de când eram mic, junior la Steaua".
Problema a fost după meciul cu Botoșani, fiindcă eu, dacă pierd un meci, am nevoie de trei, patru zile ca să îmi revin. Nu vorbește nimeni cu mine, nici măcar familia! Și d-aia a fost și mai mare încărcătura cu Celtic. Eram foarte supărat că am jucat, în primul rând, apoi că am pierdut și a trebuit să pregătesc meciul cu Celtic așa, în starea aia. Știam că fizic nu reușesc să îmi revin după o înfrângere, indiferent unde antrenez sau ce vârstă am. Am rămas același. Am crezut că dacă îmbătrânesc o să fiu mai calm, dar e greu să te apropii de mine când pierd.
Mai sunt antrenori care nu îmbătrânesc, uite ce bine arată Pițurcă! La fel e Capello. Îmi amintesc că odată, când antrenam la Krasnodar, am jucat un meci la Amkar, unde am câștigat de la 0-2, cu un gol în minutul 92, marcat de Gigel Bucur. După joc m-am întâlnit cu Capello, care devenise selecționerul Rusiei și mergea la meciuri să cunoască toți antrenorii, să ceară sfaturi. I-am dat eu câteva sfaturi despre fotbaliști din Rusia, nu doar de la mine, dar după aceea l-am întrebat cum de a reușit să se mențină așa de bine, să rămână același, după o carieră în care a fost la Milan, la Juventus, la Real Madrid, la naționala Angliei, unde presiunea era maximă. Arăta fantastic, părea mai tânăr cu 10 ani decât mine! Mi-a zis "Dan, în afară de stadion, unde trebuia să fac toată treaba și munceam foarte mult, prietenii mei nu aveau voie să vorbească despre fotbal. Nu citeam niciun ziar, nu urmăream nicio emisiune despre mine, indiferent că se vorbea de bine sau de rău. Așa mi-am propus să fiu toată cariera, ca să mă mențin, să nu-mi fac dușmani sau prieteni". I-am zis că îl felicit, e o idee bună, dar că nu știu dacă pot să fac asta.
Mai încerc câteodată, dar când ies cu prietenii numai despre fotbal vorbim. Vedeți biroul ăsta? S-au plictisit toți de mine, că aici stau de dimineața până seara. Când se termină treaba mă duc la restaurant și mă uit la fotbal, deci eu nu pot să fac cum făcea Capello. Credeam că aveam să mă mai plictisesc cu timpul, dar nu a fost așa. Plus că în momentul în care mă atacă foarte dur un ziarist care nu mă știe, mă oftic cel mai tare. Ce, am uitat să antrenez? Că de dimineață până seara asta fac! Știu toți fotbaliștii, știu toate tacticile, Se mai întâmplă la un meci să greșesc, dar asta nu înseamnă că am devenit prost sau că nu pot să antrenez. D-aia am avut anul ăsta și niște ieșiri care nu erau normale.
Când am vorbit și despre bani, că am câștigat mulți bani. Dar n-am făcut-o ca să arăt eu câți bani am, că așa m-au criticat unii. Am zis că nu mi-ar fi dat nimeni milioane de euro salariu dacă eram un prost! Peste tot unde am fost, toți au zis că eram diabolic. Poate m-au mințit. Domnul Mureșan a zis că am fost cel mai bun antrenor din istoria CFR-ului. Poate m-a mințit. MM Stoica a zis că am fost cel mai bun cu care a lucrat. Poate minte și el. Ăia în China mi-au zis să nu plec că îmi dau contract pe cinci ani. În Rusia au vrut să îmi dea contract pe cinci ani. Eu nu spun că sunt cel mai bun, dar toți zic că sunt diabolic. Și când vin în România, la prima înfrângere apar d-astea că Dan Petrescu nu poate, că ce e cu stilul ăsta!
"La Unirea făceam antrenamente mai dure și mai orientate către apărare, lucram puțin pentru atac. Era o echipă mică, nu se putea altfel. La CFR nici n-am timp să lucrez defensiva, o zi am conferință de presă, o zi un antrenament pentru presing și apoi meci" Dan Petrescu
"După victoria cu Celtic am dormit foarte puțin, am reușit să adorm pe la cinci dimineața. Fusesem stresat, chiar dacă Celtic era deja calificată. În aceeași etapă din Europa, Barcelona și Manchester City câștigaseră în deplasare folosind rezervele, deci nu aveam nicio garanție cu scoțienii"
Dan Petrescu, antrenor CFR
Dan Petrescu anunță că va continua la CFR dacă nu o să apară brusc o propunere foarte bună de la vreun club tare. Povestește întâmplări cu Zeman, cu Iordănescu și cu Trapattoni și promite să schimbe tot jocul dacă-l va avea în echipa lui pe Budescu.
Nu știu, dar când începe vacanța, în trei, patru zile eu deja mă cam plictisesc! Deja sun conducătorii, sun agenții, să văd ce jucători pot să iau. Nu pot să iau vacanță. Am și eu momente, ca oricare om, când mă simt obosit și vreau o pauză. De exemplu, când joacă naționala și am o zi, două libere chiar e bine. Dar nu știu până când voi antrena, pentru că acum sunt dependent de fotbal. Nu știu cât voi fi. Îmi amintesc că m-am întâlnit cu Ranieri la Emirates Stadium, la deschiderea arenei. Juca Brazilia cu nu știu care națională. El avea vreo 65 de ani și îmi spunea "Dane, sunt disperat!". "De ce? Ce s-a întâmplat?". "Nu antrenez de șase luni și tremur tot!". Eu eram tânăr, i-am spus: "Cum, păi, la vârsta dumneavoastră nu vă odihniți?". Asta se întâmpla înainte să ia campionatul cu Leicester. Acum e la Sampdoria. Eu mă uit la Mircea Lucescu. Nu e fericit, se vede. Se uită, merge pe stadioane, cred că nu poate să stea acasă.
Păi, mai întrebați și jucătorii. Eu pe jucătorii mei i-am făcut mereu mai buni și mai bogați. Niciodată nu i-am făcut mai slabi sau mai proști.
Spuneți-mi un antrenor care nu e așa! Credeți că Klopp e numai râsete? Credeți că Guardiola e numai zâmbete? Mourinho cum credeți că e? Întrebați jucătorii lui! Eu știu ce zic toți despre Mourinho, "ne ține, ne face", dar le e dor de el când pleacă. Cu el erau rezultate, era disciplină. Normal că am și zahăr, nu am numai bici. Am și glume, mergem la o masă. La Urziceni am pierdut vreo trei meciuri și i-am luat pe toți la discotecă. Se mirau. "Haideți să beți, haideți să mâncăm!". După aia am avut o serie de 17 meciuri fără înfrângere. Nu pot să stau numai cu biciul, că nu iese. La un moment dat, dacă ai un ciclu de mai mulți ani la o echipă și stai numai cu biciul, e nevoie de o schimbare. Trebuie să mai aduci ceva. Până și Van Gaal îmi spunea, când a fost în România: "Eu sunt un antrenor democrat, dar dictator. Eu trebuie să decid, să fac totul. Și toți să facă ce spun eu!".
Nu voiam să luăm gol. Și voiam să mai dăm unul pentru că ei ne bătuseră cu 2-0 și eu voiam să îi batem cu 3-0. Vreau să am mereu ceva în plus! Mă gândeam să îi batem cu 3-0, să fie un scor de calificare ca la o dublă manșă. Și antrenorul lor e la fel, că îl cunosc ca jucător pe Lennon. Doamne, ferește!, ce jucător era! Nu avea un talent extraordinar, dar rupea terenul, așa a fost. Și uite că a ajuns mare antrenor!
Era dur Zeman, dar și carismatic. Dacă aș face în România antrenamentele de la Foggia n-ar rezista nimeni! Doar în Italia s-ar putea lucra așa, că acolo sunt toți foarte serioși. În Rusia sunt grele antrenamentele, dar cu metodele lui Zeman nu știu dacă mai rămâneau doi jucători pe teren! El a încercat să antreneze în afara Italiei și toți jucătorii făceau rupturi musculare, nu mergea. Poate ăsta a fost motivul pentru care am rezistat zece ani în Anglia, că mă antrenasem înainte cu Zeman. Ceva mai greu de atât nu putea să existe. În perioada în care eram la Foggia, când veneam la națională mă oprea stafful de la alergări, eram mereu primul și aș fi alergat oricât. A fost greu, dacă vă povestesc...
Odată eram în cantonament, tot la Foggia, și muream de foame. Zeman făcuse un meniu cu salate și eu eram obișnuit din România cu cartofi prăjiți, cu brânză. L-am sunat pe Giovanni, i-am zis că nu mai puteam de foame, a venit și a stat trei zile cu mine, timp în care mi-a cumpărat el mâncare.
Eu le-am spus băieților după meciul cu Celtic că m-au surprins și pe mine cu calificarea aceasta. După tragerea la sorți a grupei, trei zile am fost terminat. Erau echipe din campionate foarte tari! Spiritul de echipă a făcut diferența. Dacă aș sta trei ani la CFR, al treilea ar fi cel mai bun, că așa a fost și la Unirea. Cel mai greu e în primul sezon. Dacă nu câștigi din start ești dat afară și nu mai apuci să construiești. Ne-am descurcat în Europa deși ne dezavantajează regula asta cu doi jucători sub 21 de ani, din cauza ei a trebuit să schimb echipa mereu. A mai contat și faptul că avem jucători în vârstă. Deac îmbătrânește, Hoban la fel. Singurul care a jucat des a fost Camora, el are un fizic incredibil! Dar la anul îi va fi mai greu și lui. Sunt trist că am avut probleme la ultimele meciuri jucate în deplasare în campionat. Ca să mai jucăm iar în Europa trebuie să fim campioni!
Nu am văzut eu declarația lui exactă, d-aia n-aș vrea să mă iau de el, că poate s-a exprimat altfel. Ar fi surprinzător să fi spus așa ceva, din moment ce el nu a putut să-și câștige meciul cu Rennes. Ce ar fi trebuit să spunem noi despre Rennes, care a băgat toate rezervele contra lui Lazio?
Nu-l știți pe MM? Am lucrat trei ani împreună, îl cunosc bine. El își apără echipa, face totul pentru clubul la care lucrează acum. Vrea să mă enerveze și să enerveze pe toată lumea, ăsta e jocul lui.
De ce să mă enervez? MM s-ar bucura să plec, asta e clar! Vă spun sincer că am făcut deja programul de pregătire pentru iarna asta, deci nu am niciun gând de plecare. Dacă se întâmplă ceva mâine și se schimbă situația nu pot să știu.
Spuneți-mi voi un antrenor care nu pleacă atunci când primește o ofertă bună! Poate mâine mă sună patronul și-mi spune că-și dorește altceva la CFR, că nu vrea să mai colaboreze cu mine. Când am revenit la Cluj am riscat foarte mult, că mai erau meciuri din play-off și exista posibilitatea să pierd titlul. În play-off se decide totul doar pe mici detalii. Sezonul acesta e și mai echilibrat, Astra, Craiova și Viitorul se vor bate și ele pentru titlu, nu numai noi și FCSB. Va fi mai interesant pentru presă, pentru toată lumea.
Marian Copilu, președintele clubului, mi-a spus că era nevoie de mine. I-am spus "Băi, cum naiba aveți nevoie de mine, când voi sunteți pe primul loc?". A insistat, mi-a zis că așa simțea, că neapărat să mă întorc. Jucătorii mi-au scris și ei mesaje, îmi spuneau că dacă nu mă întorceam pierdeau campionatul.
Pentru mine, cel mai bun antrenor român a fost Anghel Iordănescu. Nu spun asta fiindcă mi-a dat el premiul de antrenorul anului în Gala Gazetei. Ca rezultate, poate Lucescu a fost mai bun la echipele de club, dar la națională n-are cum să se compare cineva cu Iordănescu! Voi spuneți "Generația de Aur". Era o echipă bună, așa e, dar fără un antrenor ca Iordănescu nu ar fi avut acele rezultate. Nea Puiu se consulta cu jucătorii importanți. Părea dur, însă erau și momente în care se deschidea față de noi.
Spre finalul carierei a devenit din ce în ce mai rău. Eu jucam la Chelsea și veneam la națională direct în cantonament. Șapte zile de cantonament înaintea unui meci! Îi spuneam că aveam nevoie de o zi liberă, că nu mai suportam! Nu! Bine, eram obișnuit de la Steaua cu cantonamente non-stop, rar de tot ajungeam pe acasă. Dacă le zic acum jucătorilor mei că rămânem două zile în cantonament... Mamă! Și eu îi țin în cantonamente la Hilton, nu la Săftica!
Nu știu, sincer. Am zis să am o întâlnire cu conducătorii și să decidem. Bine, dacă rămân eu trebuie să decid ce și cum.
Păi... Ăsta e fotbalul! Dacă pierdeam cu Celtic eram cel mai prost, acum sunt bun. Eu îmi doresc să rămân, vedeți că am totul aici, în birou, o să las tot aici când voi pleca în vacanță. Dar în viață e posibil orice. Dacă vine o ofertă de la Chelsea ce fac? Stau aici?
Își pierduseră din motivație și nu mai era spiritul necesar. Antrenorului care vine după mine îi e foarte greu, pentru că eu cer foarte mult de la jucători.
I-a luat la pachet, numai că la FCSB se caută altceva: talent, goluri multe. La Unirea jucam altfel: apărare, faze fixe și muncă multă. Nu aveam la Urziceni fotbaliști care driblau, erau doar oameni de echipă și eu cam asta caut mereu. Bine, dacă aș avea un jucător senzațional n-aș zice nu, aș face tot jocul pentru el. Ca să vă dau un exemplu, spun Budescu. El e un fotbalist senzațional, poate face diferența oriunde, oricând. Doar că e mai special.
Și dacă nu s-ar încadra, i-aș face loc! Păi, dacă-l văd pe unul în antrenamente că e magician, ce dracu' să fac? Sunt nebun să-l las rezervă? Ce, Hagi făcea faza de apărare în naționala din '94? Dar nici nu trebuia, nu-l lăsam noi să se apere, îi ziceam să stea sus mereu. Se mai întâmpla să mă mai supăr și-i ziceam lui Iordănescu "Nea Puiule, nu-l mai pune pe dreapta, mai mută-l și în stânga! Că pe dreapta alerg eu pentru el! Să mai alerge și Selymes!".
Da, și l-a pus pe Dorinel Munteanu pe dreapta în meciul cu SUA și am dat gol. Cu Hagi mijlocaș dreapta nu aș fi dat eu gol niciodată, că nu ajungeam în poziția aia. Gică nu cobora, deci eu n-aveam cum să urc, rămâneam mereu să acopăr poziția. Problema era că lui Hagi îi convenea să joace pe dreapta, avea stângul la interior. Câte învăluiri am făcut și nu mi-a dat o pasă! Am obosit! "Du-te, du-te!", îmi striga. Dar dădea gol în loc să-mi paseze mie și nu mai puteam să comentez nimic.
Cum? Doamne, ferește! Și de la tineri învăț. Aș fi prost să spun că le știu eu pe toate. Mie mi-a plăcut declarația lui Trapattoni, care are cele mai multe trofee ca antrenor. A zis "M-am lăsat de antrenorat și să mor dacă știu fotbal! Fotbalul e un mister, tot nu pot să pretind că mă pricep!". Dacă spui că știi fotbal, te-ai curățat! Trebuie să înveți zilnic, inclusiv de la antrenori tineri pe care nu-i consideri la fel de buni cum ești tu. "Uite, mă, ce a găsit ăla, ce schemă! Ce fază fixă! Și cum l-a certat pe jucătorul ăla!".
"Nu m-ați prins la Urziceni. Cei care au fost atunci la mine în birou la fel au zis, că arăta ca un apartament înghesuit. "Păi, aici stau toată ziua", le-am spus și lor. Veneam lunea, plecam sâmbăta după meci. Nu aveam casă, nu aveam nimic. Că nu veneau rezultatele așa, din cer! Să iei campionatul cu Unirea, să ajungi unde am ajuns. Tot pe multă muncă a fost"
Dan Petrescu, antrenor CFR Cluj"Mă culc pe canapeaua aia când simt că îmi vine să renunț la tot, mai ales după câte o înfrângere. Anul ăsta a fost foarte greu. Nu știu dacă am îmbătrânit eu și din cauza asta mi se pare așa. De fapt, e sigur că am îmbătrânit"
Dan Petrescu, antrenor CFR Cluj
noname999 • 19 Decembrie 2019, 01:33
Omul e bun, dar e maniac. Oricata pasiune ai avea pentru ceva, nu uita sa-ti traiesti viata. Nimic nu merita sacrificiul pe care-l face Petrescu. Cand va realiza, va fi cam tarziu. Dar... cum isi asterne, asa doarme. Dar la fotbal nu-l intrece nimeni!
magic4ever • 18 Decembrie 2019, 12:32
Felicitari Dan Petrescu pentru tot ce faci la Cluj!
magic4ever • 18 Decembrie 2019, 12:31
Dan Petrescu este cel mai bun antrenor roman si joaca aproape perfect tactic si reuseste sa faca performanta cu foarte multi fotbalisti adusi gratis si nu plateste sume exorbitante pentru fotbalisti cum fac altii...