0 comentarii. Scrie și tu!

„E un miracol că nu am ajuns criminal în serie” » Lance Armstrong, interviu cutremurător pentru ESPN: „10.000 de minciuni, fiindcă am fost întrebat de 10.000 de ori”

Presa internațională a publicat mai multe declarații ale lui Lance Armstrong date într-un documentar ESPN din care a apărut prima parte din două.

Articol de
luni, 25 mai 13:22

cuprins
Lance Armstrong și o întâmplare ciudată într-un bar din Denver
Furia, un efect al copilăriei? „Tatăl meu mă zdrobea în bătaie!”
Nașterea unui trișor în serie: cum a falsificat un certificat de naștere
Lance Armstrong și imperiul dopingului: „10.000 de minciuni la 10.000 de întrebări”
E vreo legătură între hormonii de creștere și cancerul din 1996?

Cu tâmplele albe, dar fit ca întotdeauna, Lance Armstrong a abordat mai multe subiecte dintr-o carieră zbuciumată și o viața personală vraiște, pe care o consideră una dintre sursele căderii. 



Lance Armstrong (aproape) intră într-un bar. Iar lucrurile iau o întorsătură ciudată

La începutul interviului, ca orice bun speaker, Armstrong, ajuns la 48 de ani, a venit cu o snoavă. A povestit ce a pățit în fața unui bar din Denver, statul Colorado. 

„Când viața mea a luat turnura pe care a luat-o, mi-am spus că indiferent ce aș face de acum încolo, tot va fi cineva care va veni la mine și îmi va spune: fuck you! Dar au trecut luni, apoi ani, și deși știu mereu când mulți ar vrea să o spună, nimeni nu a făcut-o vreo 5 ani. 

Apoi, stăteam într-o casă închiriată și am chemat împreună cu prietena mea un Uber, care a tras pe o stradă, fix în fața unui bar. Am traversat și un tip a început să strige: «Hei, Lance». Îi răspund: «Da, salut, cum merge, omule?», iar el începe: «Fuck you, fuck you!». Până să mă dezmeticesc, i se mai alătură șase sau șapte oameni și toți spun același lucru: «Fuck you! Trișor nenorocit». Prietena meu îmi zice să intru în mașină, fiindcă are impresia că o să mă duc să-l pocnesc pe vreunul, ceea ce nu ar fi fost o idee prea inspirată. 

Așa mă obișnuisem să acționez toată viața. Acum, eram șocat și furios. Eu, Lance Armstrong, nu las asemenea mizerii să mi se întâmple! Am sunat la barul respectiv. Le-am dat numărul meu de card și le-am zis că plătesc eu consumația lor, indiferent cât beau și cât mănâncă. Dar cu o singură condiție. Să le zică: «Băieți, Lance a avut grijă de tot. Și vă transmite toate dragostea sa»”. 

Furia, un efect al copilăriei? „Tatăl meu mă zdrobea în bătaie!” 

Lance Armstrong a fost recunoscut ani în șir pentru mâna de fier cu care controla orice cursă în care era implicat. În documentarul ESPN, Armstrong a insistat că obsesia sa pentru control ar putea fi din cauza unei copilării nefericite, în care figura tatălui a lăsat urme adânci în mentalitatea super-sportivului de mai târziu.

USA Today amintește că mama lui Lance a avut doar 17 ani când l-a născut și era implicată într-o „relație în care era abuzată” de Eddie Gunderson, tatăl biologic al copilului, fapt ce a dus inevitabil la o despărțire, după puțină vreme. 

Ulterior, Linda s-a căsătorit cu Terry Armstrong, care avea să îi dea numele lui Lance. Linda și Terry au divorțat când Lance avea 15 ani, iar viitorul câștigător de Turul Franței a explicat că ar fi vrut să își schimbe numele. De ce? Fiindcă „Terry era cam teribil. Dacă lăsam un sertar deschis, scotea o padelă și mă zdrobea în bătaie”. O severitate gratuită pe care Lance o condamnă. 

Terry Armstrong: „Eram educat militărește, așa că l-am strunit ca pe un animal”

De cealaltă parte, întrebat de realizatorii documentarului ESPN despre bătăile pe care i le dădea fiului său, Terry își justifică brutalitatea prin faptul că a fost crescut în regimul unei școli militare și că de aceea ținea neapărat ca tânărul Lance să învețe disciplina, să îndeplinească orice sarcină și să își facă ordine în cameră. Și adaugă: 

„Eram un om care voia să se facă lucrurile de făcut, dar trebuia să îl iau mai des în brațe și să îi arăt cât de mult îl iubesc. Am fost mereu lângă el, mereu împingându-l mai departe, mereu strunindu-l, dar nu i-am arătat iubirea pe care ar fi trebuit să i-o arăt”
- Terry Armstrong

„Lance nu ar fi fost campionul de astăzi fără mine, fiindcă eu l-am strunit. L-am strunit ca pe un animal, lucru pe care îl regret. Dacă i-am implementat mentalitatea asta să câștige cu orice preț”, a continuat Terry. 

Deci, până la urmă, de ce Lance nu și-a schimbat numele?

Lance explică: „Fiindcă deja devenisem cineva, aveam o carieră, un brand, cum vreți să îi spuneți. În plus, îmi place numele Lance Armstrong (nr. Armstrong înseamnă „braț puternic” în engleză”). Mi se pare un nume bun. E mai bun decât Lance Gunderson, care e un nume cam ciudat”. 

Dar Lance nu îl condamnă doar pe Terry pentru felul în care a fost crescut, ci sancționează și indiferența mamei sale Linda la bătăile pe care le încasa și dezinteresul general pentru ceea ce întâmpla cu el. „E un miracol că nu am ajuns criminal în serie”. 

Nașterea unui trișor în serie: cum a falsificat un certificat de naștere la 16 ani

Lance Armstrong începuse din adolescență să participe la triathlon, să își arate forța pe bicicletă și la diferite discipline de anduranță. A învățat să înoate abia la 12 ani, fiind nevoit să facă ture de bazin cu copii de 6 ani, dar ambiția sa feroce s-a dovedit o adevărată forță. Atât de mare, încât nu a mai ținut cont de nimic, nici măcar de lege.

„Aveam 16 ani, așa că a trebuit să îmi falsific certificatul de naștere pentru a participa în competiții. Complet ilegal, dar îi băteam pe toți”. 

Lance Armstrong și imperiul dopingului: „10.000 de minciuni la 10.000 de întrebări”

„Nimeni nu se dopează și spune adevărul. Poți să te dopezi și să fii onest doar dacă nimeni nu-ți pune nicio întrebare, ceea ce nu e realistic. Când treabă cineva, minți. Poate fi o singură minciună, dacă ești întrebat o singură dată. Dar, în cazul meu, sunt 10.000 de minciuni fiindcă am fost întrebat de 10.000 de ori”, explică Lance. 

Un reporter Guardian care a văzut documentarul spune că Armstrong nu arată deloc remușcări. De altfel, americanul chiar le spune celor de la ESPN că „nu ar schimba nimic” din carieră, o idee reambalată din interviul cu Oprah, din 2013, în care a explicat frontal că „regretă că a fost prins, nu că a făcut-o”. 

Același reporter subliniază că Lance Armstrong arată vulnerabil doar când vorbște despre Jan Ullrich, germanul care i-a fost rival în cea mai mare parte a carierei. Ullrich s-a retras complet din viața publică și se luptă cu depresia și abuzul de alcool și droguri în Germania, acolo unde a fost vizitat de Lance în urmă cu câțiva ani. 

Dar cancerul? 

Lance Armstrong a recunoscut pentru ESPN că a început să dopeze în 1992, cu 4 ani înainte să fie diagnosticat cu cancer testicular. L-a afectat dopajul?

„Nu știu răspunsul la asta. Nu vreau să zic nu, fiindcă nici așa nu știu dacă ar fi corect. Singurul lucru pe care-l știu e că singurul an în care am luat hormoni de creștere a fost 1996. Așa că mă gândesc: de creștere... creștere.. hormoni, celule. Poate crește tot ce e bun, dar ar fi logic să crească și ce e rău, dacă e acolo, nu?”. 

A fost greu după aceea să ia decizia să se dopeze cu EPO, având în vedere că a fost la un pas de moarte? „Nu”, explică Lance. Și nu se poate controla să nu râdă nevrotic. 

A doua parte a interviului va fi difuzată la finalul săptămânii viitoare.

50.000.000 dolarie averea actuală a lui Lance Armstrong, conform sportingnews.com. Cu ceva timp în urmă, americanul a spus că ancheta federală la care a fost supus de statul american l-a costat cam 111 milioane de dolari, dar că s-a salvat de la ruină după ce a plasat banii într-un fond de investiții cu ceva timp în urmă

 

Comentarii (0 ) Adaugă comentariu

Comentează

Conectează-te cu facebook la contul tău sau înregistrează-te pentru a adăuga comentarii


1500 de caractere ramase