Articol de Dan Udrea, Remus Răureanu
miercuri, 03 iulie 09:00
DIN CUPRINS |
Care este secretul succesului generației de tineri care a dus România U21 până în semifinale; |
Ce model a urmat „Regele” când a înființat academia Viitorului; |
De ce e convins Hagi că noua generație e peste cea care a dus România în sferturi la CM 1994; |
Hagi explică de ce noua regulă U21 din Liga 1 o să ajute și mai mult fotbalul românesc; |
Ce spune despre transferul lui Ianis și despre problemele întâmpinate de Hagi jr. la Fiorentina. |
Gică Hagi, 54 de ani, plânge când vorbește despre fotbal și despre copiii pe care i-a crescut într-un deceniu la Viitorul.
Soția aduce o sticlă cu apă. E foarte cald chiar și pe singurul petic de umbră așternută în curte.
„Vreți să-l vedeți pe Ianis?”. Gică își strigă fiul din casă. Decarul din naționala de tineret arată altfel decât pe teren, fără agresivitate și fără îndrăzneală. Îmbrăcat cu un tricou alb, simplu, e mulțumit că se mai poate odihni câteva zile înaintea sezonului următor.
Nu e clar unde-l va prinde sezonul, fiindcă tatăl negociază transferul într-o ligă mai bună. La Barcelona n-ar putea juca acum și are nevoie de un club care să-i ofere un post de titular, acesta e calculul în jurul căruia sunt purtate tratativele.
Hagi junior își mai permite să se relaxeze un pic, seniorul nu se odihnește niciodată. Dirijează echipa pe care o are acum, își amintește cum a pus pe picioare crescătoria de fotbaliști și plânge de-a binelea într-o discuție despre viitorul lui: „Nu-mi trebuie bani, averi! Când n-o să mai fiu mă vor pomeni copiii care vor juca fotbal și datorită mie, asta e bucuria mea cea mai mare”.
Succesul se construiește când ai o viziune, așa începe și cartea pe care o vom publica anul ăsta, când împlinim zece ani de la înființarea clubului. Care e secretul Viitorului? Un concept tehnic: sisteme de joc, selecție, metodă. Toate vor fi detaliate în carte. Ca să construiești e nevoie și de un timp. De azi pe mâine poate exista doar o discuție despre o criză, nu o construcție! Mie îmi plac doar proiectele pe termen mediu și lung, producerea unor generații de jucători foarte buni. Așa cum Galatasaray a construit în cinci ani o echipă foarte bună care a ieșit campioana Europei. Și, după zece ani, naționala Turciei a terminat a treia la Mondial. Întotdeauna am notat ce vedeam la antrenori, toate lucrurile care mi se păreau importante erau scrise.
Da, pentru că ei au fost mentorii mei. Eu nu m-am născut cel mai bun, m-au creat antrenorii, cluburile, naționala. Te naști doar cu talent, fiecare om are un talent. Contează să descoperi ce iubești cel mai mult în viață. Eu am găsit: iubesc fotbalul și mă pricep la asta!
Eu am crescut cu Luceafărul. Ce a făcut statul român înainte de '90 am încercat să fac eu la Viitorul, cu diferența că aici e vorba despre un sistem privat, nu e statul implicat. Conceptul e același: un stil de joc, copii crescuți cu antrenamente, casă, masă, școală. De la 13 ani selectăm copii din toată țara și încercăm să-i transformăm în fotbaliști. Întotdeauna am avut între 35 și 50 de jucători în loturile naționale.
"Cota jucătorilor români a crescut după Euro și asta e bine, putem să vindem fotbaliști pe sume mai mari și să folosim banii ca să ne dezvoltăm. Și să ne organizăm mai bine, că la bugete ne-au întrecut și cehii, și polonezii, și ungurii. Vidi și Ferencvaros au câte 26 de milioane, noi ne scăldăm între 10 și 12 milioane!" Gică Hagi
Eu trebuie să-l văd ultimul. Mai sunt excepții, dar în 99 la sută dintre cazuri trebuie să văd eu jucătorii.
E de ajuns să-i văd cinci minute!
Sistemul meu de selecție e în cap. Urmăresc tehnica, personalitatea și viteza jucătorului. E ușor. Mă uit la el, văd ceva și-l aleg. Mai departe, calitățile se mai și antrenează. Inteligența și personalitatea contează mai mult decât calitățile fizice. Fizicul și tehnica se dezvoltă prin antrenamente, prin repetiții. Prin muncă, despre asta e vorba.
Doar nu sunt eu fără greșeală! Vă dați seama că procentul de reușită e mare, adică am ales de cele mai multe ori corect, dar la sută la sută nu ajunge nimeni!
Nu se mai poate, acum pot exista doar cluburi private. Ce poate să facă statul: să investească în copii, la nivel național. Să creeze baze sportive, competiții. Noi, la Viitorul, ne propunem să devenim cei mai buni. Când toată România își va propune asta, putem ajunge cei mai buni în fotbal. S-au pierdut multe după Revoluție, dar cel mai rău e că s-a pierdut noțiunea de profesor, de mentor. O societate e puternică atunci când investește în segmente sociale: sport, cultură, sănătate. Noi le-am pierdut după '90, d-aia am ajuns jos de tot. Ne trebuie o conducere cu o idee! Cineva care se pricepe să dea o direcție și să lase oamenii să lucreze, că nici eu nu fac lucrurile singur la Viitorul, am o sută de angajați.
Eee, vă zice Gică... Spune și el așa... Cu mine întotdeauna e greu, că sunt exigent! Eu le cer oamenilor să muncească și e grea munca! M-am născut cu ambiția de a deveni cel mai bun, ăsta a fost atuul meu. Dorința de progres, pe care mi-a întărit-o Cruyff. Să înveți zi de zi, să nu crezi că le știi pe toate.
A fost confirmarea la nivel european. Românul nu e inferior, istoria ne arată că sportivii români au avut talent și au devenit cei mai buni. Cred că voi, media, v-ați convins în toți anii aceștia că Viitorul e un club capabil să producă jucători. Fiecare fotbalist care a fost la noi s-a simțit bine și a plecat mai bun.
Cicâldău a fost unul dintre cei mai buni jucători ai României U21 la Euro 2019. Foto: Raed Krishan
Bucuria oamenilor, mândria recăpătată a fotbalistului român. Copiii ăștia ne-au scos în lume. D-aia spun eu că e o generație frumoasă.
Dar nu l-am descoperit eu, avem scouteri, sunt oameni care se ocupă!
Am avut inspirația să-i spun că nu e decar, e optar. El juca „10”, ca un fel de atacant, și eu l-am adus mai în spate, la mijloc. E optar sau șesar foarte bun. La fel ca Răzvan Marin. Nu uitați că m-ați criticat când l-am dat pe Achim la Voluntari, deși eu știam că trebuia să renunț la Vlad ca să aibă loc în echipă Marin, care era foarte tânăr. Când am un copil, îi fac loc. Asta am învățat de la Lucescu. El e numărul unu în România în formarea și în promovarea jucătorilor! În anii '80, Lucescu avea oameni care urmăreau toți fotbaliștii din țară, îi știa pe toți. Așa am ajuns eu să joc la 17 ani în naționala mare, fără să fi avut vreo prezență la U21.
Da, dar e un curaj cu care știi ce faci! Convingere, credință și curaj. Cei trei C după care acționez eu. Nu e de ajuns să faci doar lucruri normale ca antrenor, trebuie să ai și curaj.
Seamănă și o spun cu tărie: copiii aceștia sunt mai buni decât noi! Mai departe, depinde de ce vor face la cluburi, dar au talent, personalitate. Regula U21 a fost foarte importantă, a accelerat procesul de formare a fotbaliștilor, i-a maturizat. Echipa seamănă cu România '94: contraatac foarte bun, jucători de talent în față, capabili să decidă meciurile, mijlocași foarte buni, portar foarte bun. Sunt unii din generația asta care nici n-au fost la Euro și sunt foarte buni, o să-i vedeți și pe ei în curând!
A ajutat foarte mult, cum să nu?!
Nu, la noi ăsta a fost conceptul. Pentru mine, spaniolii sunt primii în lume ca metodă de formare a jucătorilor. Înaintea spaniolilor, olandezii au creat planul pe care ibericii l-au adus acum la perfecțiune. Spaniolii au adăugat creativitatea. Noi suntem ca ei, latini, și avem doza de creativitate. Barcelona și Spania au jucat în ultimii ani fotbalul perfect. Nu cred că poate exista alt stil, fotbalul e frumos atunci când ai mingea, când comanzi tu jocul. D-aia m-au încântat Brazilia '70 și '82 când eram copil. De atunci, s-a schimbat fotbalul, dar jucătorul, nu. Calitățile de urmărit la un fotbalist au rămas aceleași.
Niciodată nu poate să fie un risc promovarea tinerilor!
Multe cluburi nu au academii, centre de copii! Eu am pus baza pe juniori întotdeauna, am creat mereu un buget mare pentru academie, l-am și mărit recent. Puterea clubului stă în centrul de tineret, vestiarul seniorilor conține 70 la sută dintre jucători formați de club și 30 la sută din afară. Barca, Madrid, Boca, River, Sao Paulo, cele mai mari cluburi au academii. Nu ai centru de tineret bun, nu ai identitate! Spaniolii și francezii de ce sunt foarte buni acum? Fiindcă au academii! Dacă și englezii au ajuns să promoveze fotbaliști... Au bani de își permit să cumpere pe oricine, și totuși a promovat Tottenham o grămadă de jucători! Centrul de tineret e identitatea, e sufletul clubului. Tinerii cresc în club după niște reguli și vin cu acele reguli în vestiarul seniorilor.
Dacă nu vom ajunge la bugete mai mari, o să fie greu.
E simplu: aceleași surse ca până acum. Suma de la televiziuni e foarte bună, mai departe trebuie să ne orientăm ca englezii, ca francezii: suporteri, sponsori, acționari. Ne trebuie infrastructura, să renovăm stadioanele ca să vină suporterii înapoi. Și trebuie angrenate multinaționalele care fac miliarde în România! În Vest văd concurență cine să fie pe pieptul fotbaliștilor! La noi de ce nu se poate? Nu suntem și noi privați? Nu s-a dus comunismul în '90? Ne trebuie „incomingul” de la suporteri! Pentru asta e nevoie de stadioane. Primăriile și Consiliile Județene sunt obligate să renoveze infrastructura, că d-aia încasează taxe! Stadioane, școli, spitale. Ce ține de latura socială nu e renovat, d-aia suntem triști, pare totul gri, urât.
Dacă vrem să fim fericiți, să trăim bine, trebuie să investim în școli, în spitale și în stadioane! Eu, dacă aș concura vreodată ca să fiu președintele țării, aș promite că investesc în aceste trei segmente sociale, ăsta ar fi programul meu electoral. România e bogată, are creștere economică, străinii care vin la noi în țară trăiesc de... Super, era să zic în spaniolă, „de maravilla”. Nu mai avem teatre, spitale, școli, terenuri de sport! Va fi bine, dar fiindcă atâția ani n-am făcut nimic, ne va costa un timp, trebuie să avem răbdare.
Gică să vorbească mai puțin și să facă mai mult! Da, e unul dintre obiectivele noastre să avem parteneri. Eu cred în echipă, nu în individ. Individul doar face diferența.
Ba da, se poate întâmpla oricând, nu există un deadline. Scopul e să creștem, să avem performanțe și în Europa, să avem un stadion în Constanța, să putem plăti salarii mai mari. Și să nu mai vindem jucători în România. Cred că deja am făcut pasul acesta, e greu să mai cumpere de la noi cluburile românești. Bine, eu nu exclud, poate vine cineva și oferă 5 milioane pentru un jucător!
Întrebați la federație!
Vedeți? E un club care stă bine, de trei ani se autofinanțează. Dacă avem copii! Am investit în ce trebuie! Copiii ne ajută să facem bugetul.
Pentru voi ce înseamnă avere?
Vorbiți voi despre bani, eu, nu! Eu m-am născut să fiu bogat! Fac ce-mi place, asta mă face bogat. Dacă mâine vreau să plec undeva ca antrenor o să fiu plătit foarte bine. Am o meserie, nu am riscat niciodată nimic, doar am făcut lucrurile din plăcere. Asta a fost calea mea, să ajung la Ovidiu, pe câmp, să fac totul de la zero. Ăsta e destinul meu, Dumnezeu m-a dus pe direcția asta. Cel mai bun lucru pe care l-am văzut după ce m-am lăsat de jucat fotbal a fost să investesc în copii.
De ce? Nu vreau și eu să devin cel mai bun din Europa, din lume? Poate, la un moment dat, clubul o să se descurce singur, nu va mai avea nevoie de mine. L-am construit așa cum a construit Santiago Bernabeu, că am mai citit și eu cărți... M-ați întrebat despre bani. De ce vă agitați atât de tare, dacă toți suntem trecători? Într-o zi n-o să mai fiu și o să las mulți copii care vor juca fotbal și mă vor pomeni. Asta contează, numele! Banul e ochiul dracului, înseamnă doar interese!
„De ce cluburile din România nu sunt cumpărate de oameni bogați? De ce niciun străin nu cumpără un club de la noi? Fiindcă nu ne organizăm, nu suntem deschiși! Românii sunt interesați de fotbal, audiența e bună, trebuie să atragem oameni cu bani, obișnuiți să organizeze afaceri!”
Gică lasă de înțeles că un transfer în Catalunya n-ar fi alegerea perfectă în acest moment, mai important e ca fiul lui să ajungă într-un club care să-i garanteze un loc ca titular.
Ohooo! Și voi aveți profesia voastră, n-aveți zile proaste, dimineți în care vă vine să renunțați? La fel e și pentru mine! Dar când ajung la Ovidiu și văd stadionul, terenurile de antrenament, îmi trece depresia.
Prima regulă pentru transferul lui: Ianis să joace! Mai departe, care o să fie salariul lui și câți bani vor veni la club, mai vedem.
Da, cum să nu?! Bine, nu putem să scriem în contract „Ianis va fi titular”, cum a zis Gigi. Ce zice Gigi e bun pentru voi, pentru media, că aveți subiecte de discuție. Nici eu n-aș accepta să aduc un jucător și să-i scriu în contract că va fi titular! Ianis trebuie să fie parte dintr-un proiect, așa cum a fost la Viitorul, să aibă un rol important. Pe urmă trebuie să demonstreze el, să câștige respectul.
N-are rost... E bine, în câteva zile vom decide. Evaluăm ofertele, urmează alegerea. Hotărâm eu, Ianis și Gică Popescu.
Sută la sută! Jucătorul trebuie să decidă.
Voi îi considerați copii, eu îi cred oameni care pot lua decizii. Eu îmi doresc să-l vând, asta e simplu, dar n-o să joc eu în locul lui, el va fi pe teren acolo unde ajunge! Să fie împăcat, să fie mulțumit cu alegerea. Diferența de numere, de sume nu contează.
Discutăm cu cluburi foarte mari, îl cunosc toate cluburile mari. Popescu negociază, că el e președintele. Eu n-am vorbit cu nimeni. Serios! Eu sunt patronul și antrenorul, Popescu e președinte, negocierile le preia el. Bineînțeles, știu și eu discuțiile. N-are rost să dezvoltăm un subiect în care nu s-a luat încă o decizie! Vom vedea dacă va fi la Barcelona sau în altă parte.
"În anii trecuți am luptat pentru salvarea de la retrogradare, acum ați râde de mine dacă v-aș spune că sper să rămân în prima ligă. Trebuie să fim în play-off. Chiar dacă în vara asta îi pierdem pe cei mai buni tineri pe care i-am avut: Băluță, Ianis. Nu poți opri cedarea jucătorilor. Sau poți, dar numai când ești Real Madrid ori Barcelona" Gheorghe Hagi, patron Viitorul
L-am întrebat și mi-a zis „Sunt pregătit de orice!”.
Foarte mult l-a dezvoltat! Acolo singura problemă a fost că nu a jucat, i-a fost blocată ascensiunea. Bine că am avut puterea să-l cumpărăm, să-l aducem înapoi.
Bani foarte puțini, plătiți în timp. Fiorentina l-a luat de mic și a dat bani puțini. Și ne-a cerut un preț mai mare când l-am luat înapoi. Păi, cum vine asta? Nu joacă și devine mai scump? Fiorentina l-a cumpărat când Ianis avea 15 ani, atunci s-a făcut opțiunea de transfer. Pe urmă, la 16 ani, la 17 ani a fost confirmată opțiunea. Ne-am ținut de cuvânt în tot ce am discutat cu Fiorentina, doar că cineva l-a blocat. Când Fiorentina l-a cumpărat pe Ianis, el era printre cei mai buni o sută de jucători sub 21 de ani din lume și avea 17 ani! Statutul ăsta i l-a obținut Viitorul, nu Fiorentina!
Cei de acolo știu mai bine. Și eu știu și la un moment dat o să spun. Fiorentina, ca echipă, l-a dezvoltat foarte bine pe Ianis. A avut doi preparatori fizici care au avut grijă de el, Paulo Sousa l-a tratat foarte bine, s-a antrenat permanent cu echipa mare și a învățat în Italia ce înseamnă să fii cu adevărat profesionist. Cineva nu s-a ținut de cuvânt: directorul sportiv.
În august era cel mai bun din pregătire într-o analiză din La Gazzetta dello Sport: goluri, pase de gol. Între 15 august și 1 septembrie erau aduși jucători pe postul lui. Mulți jucători! De ce? Pentru că așa decidea o persoană puternică din club, „Generalul”! A debutat cu Cagliari și a jucat bine, s-a descurcat și în amicalul cu Real Madrid, în care a intrat 20 de minute. Fusese cel mai tânăr de pe teren la Madrid. Asta e... Ianis a fost un patrimoniu al Fiorentinei, numai că l-a blocat cineva.
Jos pălăria pentru Fiorentina! Ianis s-a simțit grozav acolo, era încântat, avea o relație bună cu colegii, cu suporterii, cu antrenorul Sousa. Toate condițiile erau excelente, super!
Diferențe sunt între oricare doi jucători, nu găsim doi la fel! Ce știu eu e că lui Ianis și lui Chiesa li s-a transmis înaintea unui meci cu Juventus: „Mergeți amândoi și jucați la Primavera, va fi ultimul vostru meci la juniori”. S-au dus la Torino, au câștigat cu 3-0 un meci în care Ianis a pictat! Ce s-a întâmplat după aceea? Doar pe Chiesa l-au chemat la prima echipă, Ianis a rămas la juniori. Acum nu mai contează, bine că l-am adus înapoi și acum are drumul lui.
„Eu știu că Iancu e foarte bun și e un pariu acum, să-l readucem unde a fost. El a jucat inter stânga împotriva lui Chelsea când avea 19 ani. Încerc să-l ajut să revină la acel nivel, să poată juca și ca mijlocaș, și ca atacant. Dacă vrea, că el trebuie să pedaleze! Dorința mea nu e de ajuns, mai mult contează a lui”
Gheorghe Hagi, patron Viitorul
pma77 • 03 Iulie 2019, 19:39
Gicuta negociaza pentru Ianis de vreo 3 ani dar nu-l ia nimeni ca nu are valoare.
cfrinho • 03 Iulie 2019, 17:09
Postat de d.nastasescu pe 03 Iulie 2019, 14:38
Bai oameni buni, voi sunteti normali la cap? Cata ura sa simti pentru Hagi incat sa-l compari cu un *** in ***? Nu vreau sa jignesc, dar comparatia asta e cel putin imbecila... Trecand peste mizeriile astea, ceva bun a facut la viata lui? Elitistilor si modelelor de cinste si corectitudine care sunteti voi!
Nu-mi pune cuvinte in gura, te-am invitat la un exercitiu logic. Nu l-am comparat nicaieri pe Hagi cu un criminal. Ti-am dat un exemplu concret cu un tip de personaj real, care la randul lui face si el fapte bune printre altele...mai putin bune. Hagi are din pacate multe tinichele de coada peste care nu e normal sa treci cu vederea, respectiv minte si manipuleaza, iar din punctul meu de vedere, daca alegi sa nu fi cinstit atunci nu meriti atentia nimanui, indiferent de ce faci bine.
d.nastasescu • 03 Iulie 2019, 14:38
Postat de cfrinho pe 03 Iulie 2019, 13:57
Scuze ca intervin...te asigur ca si un *** in *** face lucruri bune. Concluziile iti apartin.
Bai oameni buni, voi sunteti normali la cap? Cata ura sa simti pentru Hagi incat sa-l compari cu un *** in ***? Nu vreau sa jignesc, dar comparatia asta e cel putin imbecila... Trecand peste mizeriile astea, ceva bun a facut la viata lui? Elitistilor si modelelor de cinste si corectitudine care sunteti voi!