David de Valencia! Povestea puștiului de 15 ani care joacă la juniorii Valenciei și care a trecut pe la Barcelona și Real: "Visez doar să ajung fotbalist" » Lăudat de Guti și Neville

Valencia, un colț de rai pe malul Mediteranei. Soare, multe parcuri, palmieri, plante și flori exotice parfumate, istorie și arhitectură teleportată de Calatrava din Star Wars într-un oraș fermecător, ce ți se lipește de suflet într-o clipă și pentru că oamenii sunt deschiși, calzi și relaxați, liniștindu-te și pe tine. Un oraș-terapie, de care nu ai mai vrea să te desparți.

Inima fotbalului valencian

Aici, departe de tensiunea noastră cotidiană, la 15 kilometri de centru, am descoperit Ciutat Esportiva Paterna, inima fotbalului valencian, locul unde s-a antrenat cândva Adrian Ilie și unde se află centrul de juniori al "liliecilor". O bază întinsă pe 180.000 de metri pătrați, cu 8 terenuri mari, 7 cu gazon ca în palmă și unul artificial, plus șase mici, sintetice, de minifotbal, toate 14 cu nocturnă.

Am venit să-l văd cu ochii mei pe David Silviu Vraciu, copilul băcăuan de 15 ani care joacă în Spania din 2009. Și la ce Academii a fost! Un an la Barcelona, șase la Real Madrid, iar acum, Valencia! Ce-ți poți dori mai mult decât să înveți sportul preferat de la cei mai buni?

"Valencia apreciază altfel copiii decât Madridul. Te simți deosebit, am găsit un club mai uman decât Real, care vrea doar rezultate" Sorin Vraciu, tatăl lui David

Guti: "Calitate absolută"

Am auzit multe despre el. Odată, la Real, unde era coleg de cameră și prieten cu Theo Zidane, a înscris după ce a înșirat mai mulți adversari pe traseu, și familia genialului "regizor" francez, în frunte cu Zinedine și Veronique, a sărit în picioare, aplaudând.
Sorin și Ștefan, tatăl și fratele mai mare al micului David, sunt foarte mândri de acel moment. Și de multe altele. Talentatul moldovean l-a avut antrenor și pe Guti, care l-a descris astfel: "Calitate absolută". În timp ce, la un meci de puști Real - Getafe, cei doi comentatori de la postul TV al clubului blanco erau seduși de jocul băiatului.

- Ce partidă mare, David Silviu!
- Fără greșeală.

- Câte mingi a recuperat?
- Le-am pierdut șirul. Trei milioane!

David alături de Guti

Phil Neville: "Foarte bun blondul cu 6"

La Valencia, cu care a semnat în 2016 pe două sezoane, a devenit coechipier cu Harvey, fiul lui Phil Neville. Când tatăl a intrat în vorbă cu fostul internațional englez, acesta l-a întrebat: "Cine e fiul tău? Blondul cu numărul 6? Bun, foarte bun!". Iar Phil era la Paterna, "aterizat" într-un uriaș Mercedes 4x4 cu volanul pe dreapta și numărul 23PN, și în ziua meciului urmărit de mine. Un amical cu o formație din Alicante, e încă perioada de pregătire la "Cadete", categoria adolescentului nostru, însă totul e pus la punct ca la prima echipă.

Gazonul e tuns proaspăt, la câțiva milimetri, pentru ca mingea să circule mai repede, și udat cu aspersoare chiar înaintea partidei. Băieții fac încălzirea o jumătate de oră, apoi se întorc la vestiare și îmbracă echipamentul de joc. Arată impecabil.

Are școala spaniolă în sânge

Îl reperez imediat pe băiat, deși nu mai are pletele din copilărie. Ai lui îi spun David, dar spaniolii îl știu drept David Silviu. Sau Silviu. Așa îl strigă și antrenorul de pe margine. E Manuel Ruz, ex-Valencia, fost vicecampion mondial și de european de juniori cu Spania. Pe margine, toți șefii Academiei: directorul Mateo, vicele Ventosa și liderul scouterilor, Jiménez. Vor sa vadă tot, vor să știe tot.

David are numărul 10 la acest meci. Ruz îi cere inițial să avanseze și să susțină vârful. Totuși, lui îi place 6 cel mai mult, acolo e poziția în care se simte ideal, în fața defensivei, și Ruz îl retrage pentru a face conexiunile jocului. E obișnuit să fie primul ce filtrează mingea primită de la apărători. Are școala spaniolă în sânge.

Preluare, pasă, dacă nu dintr-o atingere, rapid, intens. Stangul e foarte interesant. Are talent, ochi, viziune. Intră în combinații, bun pe spații mici, e tehnic, dar driblează numai când e nevoie. Își culcă un rival în iarbă din fentă, apoi își reia jocul de pase, tari și precise, căutând spațiile libere. Gândește iute și acționează.

Seamănă cu Redondo

Ca eleganță și tehnică, mereu cu fruntea sus, seamănă cu Fernando Redondo, faimosul număr 6 al lui Real din anii '90. Românul e încă mic și fragil, are 1,65 m acum. Totuși, când era la Madrid i s-a făcut o estimare a înălțimii după radiografia mâinii stângi, se poate stabili care va fi înălțimea ca adult în funcție de gradul de calcifiere a cartilagiului de creștere. "Au spus că va avea în jur de 1,88 m, trei centimetri mai mult sau mai puțin", spune tatăl său. Argentinianul avea 1,86 m.

Opt ani și cu momente dificile

Acești ultimi opt ani din viața lui David Vraciu, pe pământ iberic, nu au fost doar plini de clipe frumoase. "După ce a trecut probele, plângea în vestiar la Masia. Era dificil, nu vorbea spaniolă, mama era acasă, în țară. Doar eu rămăsesem cu el la Barcelona", își amintește tatăl. Un an mai târziu, "ne-au contactat cei de la Real. Nu poți refuza cel mai valoros club din fotbalul mondial, nu știi dacă mai ai ocazia să ajungi acolo. Și David a rămas șase ani la Madrid, o experiență extraordinară".

Numai că, spre final, au apărut problemele. "Era al treilea căpitan la echipă și, tocmai după un meci foarte bun, în care fusese lăudat și dat ca exemplu de antrenor, a început să joace tot mai puțin. Era altceva la mijloc, se organizau mereu selecții după selecții și apăreau alți și alți copii, făcându-se presiuni să fie folosiți cei aduși de impresarii puternici. Așa că, atunci când am avut oferta de la Valencia, am semnat, în 2016".

Gata să semneze un nou contract

Nici aici nu a fost ușor în primul sezon. Din cauza creșterii, s-a confruntat cu multe leziuni la genunchi și a fost mai mult accidentat. Dar perioada dificilă a trecut. Acum se simte bine și vrea să convingă Valencia să-i propună un nou contract. Și să se apropie de prima echipă a "liliecilor".

5 jucători români au evoluat la Valencia: Belodedici (1992-1994), Adrian Ilie (1998-2002), Gabi Popescu (1998-1999), Dennis Șerban (1998-1999), Sabin Ilie (1998)

"Visez doar atât. Să ajung fotbalist"

Meciul s-a terminat la Paterna. David Vraciu e obosit. Face câteva poze în fața centrului, în dreptul siglei de la intrare, și acceptă imediat un scurt dialog.

- David, care e poziția ta preferată pe teren? Ai jucat și 10, și 8, și 6.
- Îmi place numărul 6 cel mai mult. Vreau să leg eu jocul, să-l filtrez.

"Modelul e Modrici, dar Hagi e maximum"

- Care e jucătorul tău preferat?
- Modrici. E și modelul meu, nu doar fotbalistul favorit. Îmi place absolut tot la el.

- Ca stângaci?
- Hagi. E maximum pentru mine.

- La Valencia?
- Parejo, căpitanul.

- Poți să-l descrii într-un singur cuvânt?
- Calitate.

 "Valencia e mai caldă decât Madridul și Barcelona"

- Orașul cum e?
- Mai cald, mai familiar și decât Madridul, și decât Barcelona. La fel, și echipa.

- Mai exact?
- La Real, dacă vezi un jucător de la prima echipă, zici wow. E ceva extraordinar. Seniorii sunt izolați față de Academie, deși totul e la Valdebebas.

- Și la Valencia?
- Aici, asta se întâmplă în fiecare zi. Ne-am interesectat de multe ori și la restaurantul bazei. Jucătorii trec pe lângă noi și sunt foarte amabili, simpatici, ne salutăm...

"Totul are mingea în centru"

- Cum sunt antrenamentele?
- Se lucrează mult tehnic și tactic, nu se pune accent pe fizic. Totul cu mingea, totul are în centru mingea.

- Antrenorul?
- Vorbește mult cu noi la antrenamente, ne arată permanent, ne corectează, ne explică și individual când e nevoie.

- Știu că ai fost și la câteva acțiuni cu "naționala" noastră la categoria ta de vârstă. Cum te-ai simțit?
- Foarte bine, și cu colegii, și cu antrenorii. Poate, într-o zi, voi juca la "națională".

- Care e visul care te urmărește mereu?
- Visez doar atât. Să ajung fotbalist. Fotbalist în LaLiga.

 Totul ca la prima echipă: și amenzi

Condițiile la juniori sunt la fel ca la seniori, dar și obligațiile. De exemplu, puștii nu au voie să vorbească în vestiar la telefon. "Antrenorul tocmai ne-a anunțat că ne amendează dacă ne folosim celularul în cabină înainte sau după antrenamente și meciuri", spune David Vraciu. 

Dimineața la Paterna, luat seara!

Copiii Valenciei stau aproape o zi întreagă împreună după începutul școlii și al sezonului competițional. Chiar și cei care nu locuiesc la baza de la Paterna, pentru că David Vraciu stă cu tatăl său într-un complex de apartamente cu circuit închis (clubul i-a ajutat și îi ajută permanent) situat foarte aproape de Academie. Într-o zonă rezidențială, în care au casele și jucători de la prima echipă. "La 7 dimineața, la Paterna. De acolo, suntem luați cu autocarul și mergem la școală, de unde ne întoarcem la 4 după-amiaza. Somn, masă și antrenament seara, la ora 7. Înapoi acasă la 9:30". Sâmbătă sau duminică e meciul. O singură zi liberă pe săptămână.

David și Pep Guardiola

Nutriționist pentru Academie

De când era la Real Madrid, David știe exact ce trebuie să mănânce acasă. Nutriționistul clubului blanco a venit la Academie, le-a vorbit copiilor și părinților, oferindu-le un program de urmat în afara orelor petrecute la centrul Valdebebas. Acolo e trecut tot. Cum se hrănesc în afara și în timpul sezonului, ce alimente sunt indicate, calitate, cantitate, nu lipsește nimic. Și puștiul respectă acel program și acum, la Valencia.

Florentino Perez, președinte Real Madrid, încadrat de Theo Zidane și David Vraciu