Fabrica de evitat taxe Mendes. Clienți: Ronaldo, Mourinho și alții. Suma prelucrată: 188,4 de milioane de euro

La 31 de ani, Cristiano tocmai și-a prelungit acordul cu Real Madrid, înțelegere oficializată pe 6 noiembrie. Și are un contract uriaș. 38.181.818! Milioane de euro! Anual! 

Cât returnează statului? Aproape jumătate. 

Taxele pe salariu sunt imposibil de fentat:

1. Regulile sunt clare.

2. Drumul banilor e evident.

3. Autoritățile aplică legea la sânge.

În cazul drepturilor de imagine, armata de avocați specializați în lupta contra taxelor creează adevărate structuri-fagure, labirinturi în care banii se scurg nevăzuți. De multe ori, inspectorii Fiscului sunt depășiți de complexitatea construcției financiare sau induși în eroare de legea permisivă a paradisurilor caraibiene. Și, deseori, vînătoarea se încheie când de-abia începuse. Dacă jucătorul e norocos, poate scăpa fără să plătească nimic. 

Zero!

Iar sumele din advertising, încasate de la marile companii mondiale (printre ele, Nike, Armani, TAG Heuer), sunt enorme. Și mult mai ușor de câștigat.

Saci de bani din publicitate

Să vedem doar câteva din contractele lui Ronaldo! Sunt cifrele din documentele Football Leaks, nu cele prezentate de oamenii de PR ai portughezului. 

1,9 milioane $ de la Toyota. În iunie 2013, a semnat pe un an cu concernul auto nipon. A filmat într-o singură zi. 6 ore și 45 de minute, atât a muncit, cu pauza la prânz. A fost răsplătit cu 4.691 de dolari pe minut, în total, 1,9 milioane! Nu pentru drepturi globale, numai pentru Orientul Mijlociu, plus Maroc, Algeria și Afghanistan.

2 milioane $ de la Honda. În China, imaginea sa apărea pe mașina Honda: încă 6 ore de filmare în schimbul unei alte averi!

16 milioane $ de la Herbalife. Atât îi varsă gigantul alimentar american pe 5 ani.

2,25 milioane E pe 3 ani de la Banco Espirito Santo (BES), o instituție bancară portugheză

1,1 milioane de euro de la Emirates, completate de 15 bilete la Business Class spre Dubai din orice colț al lumii s-ar afla

5% din produsele Nike cu logoul CR7: numai între septembrie 2010 și august 2011, acest procent a însemnat 2,6 milioane de euro

De ce a jucat accidentat la CM 2014

La Nike, e un contract special. Absolut special. Producătorul american de echipament sportiv îi oferă portughezului și un salariu anual, 1,6 milioane de euro, rotunjit cu diferite bonusuri de performanță. De exemplu, 250.000 pentru titlul de golgeter în LaLiga. Totuși, există și condiții. Dacă se accidentează și nu joacă mai mult de 90 de zile, Cristiano pierde 50% din salariu pentru acea perioadă. Identic, dacă nu adună 30 de meciuri pe an la Madrid. Mai mult: în 2014, a evoluat accidentat la Mondial. Explicația? Dacă n-ar fi făcut-o, ar fi rămas fără jumătate din acel 5% anual!

Nu toți banii sunt chiar ai lui. Pentru tot ce depășește 15 milioane de euro din drepturile de imagine, trebuie să achite 40% Realului. Așa e stipulat în contract! 

Dar, pe lângă club, autoritățile vor și ele partea lor. Legală!

38.200.000 €este salariul anual al lui Ronaldo la Real (contract până în 2021)

Primul pas: Irlanda. Cu Fiscul după ei

În acel moment intervin avocații-consilieri, atunci se aplică planul secret: labirintul caraibian. Prin acest labirint, ei evită plata integrală a taxelor, ceea ce ar însemna chiar mai mult de jumătate din sumă în multe țări vest-europene. 

Un prim pas: vedetele își transferă drepturile de imagine unei firme care lucrează pentru ele. Iar firmele au taxe speciale, mai mici. În Irlanda, loc recunoscut pentru asemenea companii ce administrează drepturi de imagine, taxa anuală e de 12,5%!

În Irlanda au ajuns inițial și banii lui Ronaldo. Inclusiv cei de la Real Madrid. Pentru că acel procent obținut de club, 40%, e plătit cu o sumă fixă. Direcționată tot spre Irlanda. Și taxată la fel.

Nu doar lusitanul procedează astfel. Acesta este modelul în toate campionate continentale importante. Model deloc pe placul autorităților, care pierd milioane în urma acestei divizări a câștigurilor. 

Din când în când, Fiscul anchetează sportivii și cluburile lor pentru evaziune fiscală. Vrea să afle dacă drepturile de imagine achiziționate atât de scump de cluburi chiar merită banii. Dacă nu își recuperează investiția, atunci e ca și cum ar plăti o parte din salariu jucătorului, persoană fizică, la un impozit de persoană juridică. Mai mic.

Fapt ce ar fi împotriva legii. Dacă sunt la mijloc superstaruri, investigatorii cercetează și mai în profunzime. Sunt acele companii reale? Au birouri și angajați? Sau sunt de tip-paravan! 

Dar uneori, structurile sunt atât de complexe încât nu le găsesc capătul. Și când impresarul fotbaliștilor e Jorge Mendes, atunci e și mai rău.

Big Jorge: "Nimic nu este imposibil. Nimic!"

Impresarul portughez, de 6 ori declarat agentul anului în fotbal, nu se mulțumește cu puțin. Vrea totul pentru clienții săi. Și sunt foarte mulți în portofoliu. Jumătate din "naționala" lusitană, campioană europeană. James. De Gea. Pe lângă ei, atâția alții la fel de cunoscuți. Dar, înaintea lor, sunt ei doi: Jose și Cristiano. Mourinho și Ronaldo. Lor și celorlalți, "Big Jorge" le spune mereu:

"Nimic nu este imposibil în fotbal și în viață. Nimic, nimic, nimic!"

Inclusiv eludarea taxelor.

Jorge Mendes, Cristiano, mama lui, Dolores, și Cristiano jr. Sursă: GettyImages

Jose Mourinho a fost primul care a beneficiat de expertiza prietenului Jorge Mendes. El, atât de orgolios, care nu acceptă niciodată înfrîngerea. Porto, Chelsea, Inter Milano, Real, iarăși Chelsea. Și acum Man. United. Traseul unei ascensiuni uluitoare în care s-au pus bazele unei scamatorii financiare fără precedent.

Vanterpool Plaza, deasupra farmaciei!

În 2004, antrenorul a trecut la Chelsea, cu un salariu substanțial: 5,3 milioane de lire, pentru care nu putea evita taxele. Dar și el avea drepturi de imagine. Și câștiguri. 

1,5 milioane între 2004 și 2009. 

Totuși, nu-i lua Jose direct. 

Se opreau înainte în Caraibe. Mai exact:

Vanterpool Plaza, în Insula Tortola, din arhipelagul Insulelor Virgine Britanice.

Aici era adresa căsuței poștale.

"Impunătoarea" Vanterpool Plaza era doar o clădire modestă, galbenă, de două etaje. 

La parter, o farmacie deținută de Vanterpool. Deasupra farmaciei, "paravanul". 

Firma secretă: Koper Services SA, căreia Mourinho îi vânduse drepturile de marketing în 2004. Aici s-au oprit majoritatea banilor până în 2013, cel puțin. 

Taxa pe venit? Zero!

Un mic scurtcircuit. Brandurile celebre, ca Adidas, nu acceptau să negocieze cu companii din paradisuri fiscale, de cele mai multe ori fictive. La un audit, ar fi apărut semne de întrebare asupra acestor plăți. 

Adidas nu-și permitea să fie suspectată de evaziune fiscală sau de finanțarea unor afaceri ilicite. 

Pentru numele din prima linie, precum Adidas, Mendes și avocații au găsit soluția. 

O altă companie, cu sediul la Dublin: Multi-Sports Image Management. Acronim: MIM. 

O locație ideală, Irlanda, raiul fiscal european. Unde taxa pe venit pentru persoane juridice e 12,5%. Cea mai mică de pe continent.

Mendes depistase demult această pistă cu propria firmă. GestiFute.

180.000.000 €ar fi suma depozitată în paradisul fiscal caraibian pentru principalii clienți ai impresarului Jorge Mendes

După apariția MIM, urmată nu mult mai târziu de Polaris (fondată tot la Dublin; singura firmă cu personal real), banii făceau stație inițial în Irlanda. Polaris și MIM opreau un comision (20% din câștiguri prima; 6,5% și apoi 4% a doua) și achitau 12,5% statului. Însă doar pentru o mică parte din contracte. 

Cele mai importante sume se opreau la Koper, în Insulele Virgine.

Pentru a mări și mai mult labirintul, în acte nu erau cunoscuți nici beneficiarii lui Koper. 

Football Leaks a descoperit legătura la celălalt capăt al lumii. 

O fundație în Noua Zeelandă. Kvitaia Trust. Creată de Mourinho, dar nici aici nu era el beneficiar. 

Managerul nu apărea nici în registrul comercial. Un singur detaliu îi dădea de gol. Pe certificatul de înregistrare, în dreptul beneficiarilor, trei nume: Matilde, soția, Matilde, fiica, și Jose Mario, fiul.

Familia lui Jose!

Jose Mourinho, managerul lui Manchester United, a trebuit să plătească pentru ingineria lui Mendes. Sursă: GettyImages

Încă un truc. Un document din 31 decembrie 2013 preciza că firma Koper deținea banii lui Mourinho: 11.979.657 euro. 

Antrenorul își încredințase veniturile din marketing. Oficial, banii nu erau ai lui, dar, prin Noua Zeelandă, rămâneau familiei. Într-un cont din Elveția.

Întreaga construcție s-a fisurat după cei trei ani petrecuți de tehnician la Real Madrid. În iulie 2014, inspectorii Fiscului spaniol au analizat atent rețeaua de companii a lui Mourinho. 

Real plătise impozitul de fiecare dată când achitase banii pentru drepturile de imagine. Nu și ceilalți sponsori ai antrenorului.

Mourinho, doar avertizat. A plătit 6 milioane!

Julio Senn, partener în firma Senn Ferrero, fost director general la Real, recunoscut pentru salvarea fotbaliștilor ce au probleme cu Fiscul în Spania, a tras alarma. L-a avertizat pe Carlos Osorio, consilierul lui Mendes, că doar companiile (deținătoare ale drepturile de imagine) cu angajați reali și cu birouri clare sunt acceptate de autorități. Altfel, acele venituri vor fi considerate părți din salariu și taxate corespunzător.

Pentru clienții lui Mendes, era devastator. Mourinho, care nu-și trecuse niciodată drepturile de imagine în declarația de venit din Spania, era în bătaia puștii.

Dacă ar fi căzut Mourinho, putea cădea întreaga structură. Totuși, după lungi negocieri cu oficialii Fiscului, antrenorul a scăpat fără urmărire penală și fără proces. Pe 30 iunie 2015, a fost acuzat doar de neglijență în administrarea veniturilor și i s-a spus că ar fi trebuit să declare an de an toate sumele obținute din marketing pentru a fi taxate.

5.800.000 €a fost amenda primită de Mourinho în 2015: 4,2 milioane taxe din urmă, plus 1,6 milioane ca penalizări

Tollin: Cel mai important buncăr

Informațiile în privința plăților lui Ronaldo către Fisc nu sunt clare, la sfârșit de 2016. Avocații săi, alertați de întrebările din ultimele zile, susțin că atacantul nu are nicio problemă. 

Dilema? A plătit taxele numai după avalanșa de întrebări trimise de Spiegel și partenerii de la EIC?

Pentru Ronaldo, "echipa de creație" a lui Jorge Mendes a fondat Tollin Associates Ltd, buncărul numărul 1, păzit ca Fort Knox, depozitul unde se păstrează rezervele de aur ale Statelor Unite. 

Adresa, aceeași ca la Mourinho: Insula Tortola, Vanterpool Plaza, etajul 2, deasupra farmaciei.

Contractul, un document de 6 pagini, a fost semnat la începutul lui 2009, cu o jumătate de an înaintea transferului la Real. Și, ca modelul să fie păstrat, jucătorul a cedat integral drepturile sale de imagine noii companii-paravan. 

În schimb, Cristiano este beneficiarul câștigurilor Tollin timp de 6 ani.

Nu putea lipsi fațada, duetul MIM-Polaris. La fel ca la Mourinho, cele două firme tratau pentru acordurile globale de sponsorizare și marketing, ele primeau toți banii. Își luau comisionul, ofereau procentul Realului pentru drepturile de imagine ale vedetei și nu uitau taxa de 12,5%. Dar o mare parte din sumă traversa Atlanticul.

70.000.000 €au aterizat la Tollin în perioada 2009-2014 din drepturile de imagine ale lui Ronaldo

 Cum a driblat "Lex Beckham”

Autoritățile spaniole erau în ceață densă. Și nu vedeau nimic.

De-abia la declarația de venit din 2014 (anul în care a expirat contactul Tollin) a apărut ceva: 11,5 milioane de euro. 

Atât! 

Aproape 60 de milioane se evaporaseră?

Nu era tot.

Cristiano a profitat și de "Lex Beckham". Legal, în acest caz.

Cristiano Ronaldo nu a fost considerat de Fisc patronul Tollin. Sursă: GettyImages 

O lege dată de Guvernul spaniol în 2004 pentru a atrage cei mai valoroși oameni de știință străini, magnetul fiind taxele, mult mai mici special pentru ei. 

Însă cluburile au folosit și ele acea lege, incluzând fotbaliștii de top pe lista specială. De la Beckham, fiecare star avea statut de "impatriado" (apatrid). 

Condiția principală: înainte, să nu fi trăit în Spania 10 ani. 

Taxa, 24,75%, în timp ce colegii spanioli achitau peste 50%. Inclusiv Messi, care avea și cetățenie spaniolă. Iar "apatrizii" nu erau obligați să plătească statului iberic decât pentru câștigurile obținute în Spania.

Legea a fost abrogată în 2010 de noul Guvern socialist, dar străinii veniți în Spania până la sfârșitul anului 2009 beneficiau de o perioadă de tranziție. Termen final: 1 ianuarie 2015.

Oamenii drin umbră au calculat. Doar 20% totalul depus în Virgine provenea din Spania și numai acest procent trebuia taxat cu 24,75%. Restul era salvat sub scutul CR7.

Din 2015, Ronaldo era tratat ca orice spaniol. Jumătate din câștiguri la stat, inclusiv cele din afara Spaniei. Ceea ce triplul Balon de Aur n-a acceptat. Și a mai apelat la o inginerie financiară. În decembrie 2014, la limită, și-a vândut drepturile de imagine pentru perioada 2015-2020 la un preț colosal.

75.000.000 €a obținut Ronaldo din vânzarea drepturilor de imagine pe 6 ani (2015-2020) 

Peter Lim, omul din spatele paravanului

Bani trecuți ultrarapid de Cristiano pe vechea impozitare specială. 24,75%. Dar noua sumă, 75 de milioane, n-a mai fost înregistrată pe Tollin, ci au apărut ca din pământ alte două companii-scoică:

1. ARNEL - 11,2 milioane de euro, drepturile pentru Spania

2. ADIFORE - 63,5 milioane de euro, drepturile globale

Ambele plăți erau făcute diintr-un singur cont.

Numărul 413416. 

Banca? O instituție privată din Geneva: Mirabaud&Cie.

Și Arnel, și Adifore, aveau aceeași adresă. Nu mai era nicio surpriză. Invariabila Vanterpool Plaza, Tortola, Insulele Virgine. 

Cine era în spatele lor? Peter Lim, celebru magnat din Singapore apropiat de Mendes și Ronaldo, cu o avere estimată la 2,4 miliarde $. Care tocmai devenise proprietarul clubului Valencia.

Însă, inițial, Ronaldo n-a amintit în declarația de venit din 2014 decît de 11,2 milioane, doar această sumă ar fi avut ca origine Spania. Restul, l-a ignorat, susținând că până în 2014 nu trebuia să dea socoteală pentru câștigurile din afara țării. Dacă ar fi procedat altfel, plătind după ieșirea din vigoare a legii, ar fi returnat autorităților 35 de milioane.

Totuși, avocații din Spania, în frunte cu Senn, făceau presiuni ca Tollin să se dizolve, simțind pericolul apropiindu-se.

În iunie 2015, Senn Ferrero l-a ajutat pe Cristiano să completeze declarația fiscală pe anul precedent. A trecut doar ce deținea în Spania:

Salariu (cel vechi) - 34.672.988,31 de euro

Casa din Madrid - 4,5 milioane de euro

Cont bancar - 10.799.387 de euro

3 mașini - 1.248.152 de euro (McLaren MP4, Lamborghini Aventador, Ferrari 599)

Bunurile din străinătate n-au apărut, fiind aparent fără interes pentru autoritățile spaniole.

- 15 case în Portugalia

- cont la Kantonalbank (Elveția)

- cont la Banco BPI (Portugalia)

- cont la Banque Internationale (Luxemburg)

Plus acel cont aparte din banca Mirabaud, Geneva, unde intraseră 75 de milioane pe 24 decembrie 2014. Care au urcat acum la 110 milioane de euro!

În ultima clipă, Ronaldo a menționat în declarația de venit încă 11,5 milioane, proveniți din Spania și stocați la Tollin între 2009 și 2014. Adăugați la cele 11,2 milioane de la Arnel ieșea un total de 22,7 milioane! Dar nu a precizat provenianța lor. Nu a spus că sunt bani din Insulele Virgine Britanice.

Fiscul nu l-a considerat pe CR7 patron

Julio Senn se temea de ce e mai rău. Încercând să se protejeze, i-a reamintit lui Carlos Osorio, consilierul lui Mendes și "maestrul" sistemului antitaxe, că nu are nimic de-a face cu labirintul creat pentru clienții importanți ai impresarului:

• Noi nu am participat la proiectarea, implementarea sau monitorizarea structurii

Iar un angajat al firmei Senn Ferrero i-a scris acest mesaj pe e-mail unui coleg:

• Slavă Domnului că ne-am acoperit spatele de un milion de ori. Pot să văd primejdia foarte aproape.

Cristiano Ronaldo este primul fotbalist ale cărui afaceri sunt dezvăluite de Football Leaks. Urmează și alții. Sursa: GettyImages

Și Fiscul a bătut la ușă spre finalul lui 2015. Declanșase un audit pentru Cristiano Ronaldo, dar numai pentru anii 2011-2013. 

Au fost zile de panică la Senn Ferrero, dar și pentru consilierii lui Mendes, care nu voiau să se afle de Tollin. Călcâiul lui Ahile. Și Osorio i-a cerut limpede lui Senn: "Nimic despre Tollin”.

Stupefiant, inspectorii Fiscului (mulți având amici la Senn Ferrero) nu l-au considerat pe Ronaldo ca proprietar Tollin, în ciuda evidențelor. Și Senn a exclamat: "Am reușit!".

Dacă se face audit și pentru 2014?

Dar, dacă autoritățile vor să redeschisă cazul, cu un audit pentru 2014, așa cum presimt din nou avocații portughezului, vor vedea clar rolul jucat de Tollin. Și pentru 2009-2014. Și pentru vânzarea drepturilor de imagine către Arnel și Adifore!

Inspectorii ar mai trebui să-și pună două întrebări:

• A fost legală taxarea după sistemul vechi, care a expirat în 2014, pentru vânzarea drepturilor de imagine în perioada 2015-2020?
• N-ar fi trebuit ca toate câștigurile realizate ca jucător al lui Real între 2009 și 2014, la Tollin, să fie taxate ca fiind obținute în Spania? El fiind unicul beneficiar al companiei-paravan!

Întrebat despre acest subiect, avocatul germano-spaniol Rafael Villena a fost foarte limpede:

"Ronaldo era obligat să declare toți banii trimiși la Tollin începând din 2009, în fiecare an, nu doar în 2014. Și nu ar fi trebuit să i se permită declararea în 2014 pentru perioada 2015-2020"citat

Iar un alt avocat, munchenezul Peter Duvinage, a încheiat: "Când e vorba de asemenea structuri în paradisul offshore, sirena alarmei nu poate scăpa Fiscului". 

Echipa din spatele lui Ronaldo are acum un singur avantaj: "Unicul lucru bun e că Tollin nu mai există din 2015". 

Răspunsul lui Osorio: "E o vânătoare de vrăjitoare"

European Investigative Collaborations (EIC) a vrut să afle părerea tuturor celor suspectați. Jucători, cluburi, firme de avocatură. Tuturor le-a fost trimisă o listă mare de întrebări. Știau ei de aceste activități? Cum comentează acuzațiile? Ronaldo, Mourinho și Mendes n-au răspuns. La fel, fotbaliștii lusitani Carvalho, Coentrao și Pepe. Nici James nu a procedat diferit. A reacționat Carlos Osorio, expertul lui Mendes:

• "Nu am nicio legătură cu crearea acelei structuri pentru jucătorii menționați". Respingând toate acuzațiile: "E doar o vânătoare de vrăjitoare. În plus, multe documente au fost manipulate și distorsionate". Idee pe care a marșat și Senn Ferrero: "Unele documente sunt falsuri". 

EIC a verificat însă toate actele. S-au dovedit autentice.

La rândul său, Real Madrid, clubul implicat, a insistat doar pe faptul că "noi am achitat de fiecare dată taxele pentru procentele avute din drepturile de imagine ale lui Ronaldo și Mourinho. La audit, nu a fost detectată nicio neregularitate".

Bazat pe documente Football Leaks obținute de revista germană Der Spiegel și oferite spre cercetare către European Investigative Collaborations

De unde a pornit totul: Căutare: Romania. 4563 de documente. Povestea din spatele investigației Football Leaks