ANALIZĂ GSP » Cifrele dezastrului: începând din 1990, România a pierdut 60% din formațiile din primele trei eșaloane! Fotbalul românesc se desființează

În 28 de ani, câți au trecut de la Revoluție, primele trei ligi s-au redus de la 264 de echipe la 106. Regresul a împuținat fotbaliștii cu peste 3.000 de seniori și vreo 5.000 de juniori. Scăderea continuă a produs efecte și asupra naționalei, și a echipelor de top

Două finale de Cupa Campionilor Europeni, dintre care una câștigată. Optime de finală la Coppa del Mondo, apoi "sfert" la World Cup. Au mai urmat câteva turnee finale și un "sfert" de Cupa UEFA între Steaua și Rapid. Niște sclipiri din timpul crizei care se instala.

Până la prezentul în care naționala își epuizează șansele de calificare la Campionatul Mondial încă de la mijlocul campaniei. Suspansul nu ne mai păstrează alături de "tricolori", calitatea meciurilor nici atât. FCSB mai salvează imaginea campionatului, fiindcă e singura în primăvara europeană.

Nici clubul lui Becali n-o duce bine față de tradiția Stelei, gruparea din care pretinde că a descins. Oamenii lui Dică au terminat gâfâind grupa, cu un punct din ultimele trei partide, o remiză cu Beer Sheva și înfrângeri cu Plzen și cu Lugano.

Regresul e clar și fără înșiruirea tuturor rezultatelor. Care e motivul? Ar exista vreo explicație? De ce funcționa fotbalul  înainte de 1989 și a mai continuat un pic după Revoluție, iar acum e la pământ?

Hagi în locul sutelor de cluburi
Pentru că s-au desființat cluburile. Și, cu ele, au dispărut sute de stadioane, sute de terenuri de antrenament și foarte, foarte mulți antrenori, fotbaliști și juniori.
În 1989, la capătul ultimului sezon fotbalistic comunist, primele trei eșaloane conțineau 264 de formații. Practic, fiecare oraș care conta avea o echipă măcar de Divizia C. Un copil care visa să ajungă jucător avea la îndemână un club, teren, antrenor.

"Totul are legătură cu latura economică a acestei țări. Să nu uitați că înainte de '89 erau o mulțime de echipe care erau pe lângă combinate, uzine, întreprinderi"
Aurel Țicleanu, membru în Comisia Tehnică a FRF

Prezentul a subțiat îngrozitor fotbalul: mai există doar 106 echipe în Ligile 1, 2, 3! Sportul acesta s-a redus în România cu 60 la sută! Au dispărut și cluburi de tradiție, și echipe mici, dar care contau și ele.

Într-un documentar realizat de Adevărul despre criza din fotbal a fost ilustrat regresul cu povestea Metalului București, o grupare de la care Steaua l-a luat pe Iulian Filipescu. Metalul era o echipă de Divizia B, dar era atât de bună că exista legenda că nu voia să promoveze deși ar fi putut oricând să bată formații din "A".

"Marile orașe au dispărut de pe harta fotbalistică a țării pentru că nu mai există bani și oameni care să investească. În mod normal, noi trebuie să avem 18 echipe în prima ligă, dar nu vedeți că și din astea 14 o mulțume abia trăiesc și se plâng să nu au bani? Nu mai avem nicio șansă să fim ce-am fost!"
Aurel Țicleanu, membru în Comisia Tehnică a FRF

Probabil nu era chiar atât de tare, dar ea și altele de acest gen întrețineau selecția, competiția care crea Generația de aur. De când numărul cluburilor a scăzut cu 60 la sută, federația mai are o singură metodă pentru alegerea jucătorilor din loturile naționale: se uită la Hagi și după ce ia de acolo ce e de luat, mai completează de unde se nimerește să mai apară vreun fotbalist interesant.

Cifrele dezastrului

- 264 de cluburi erau în primele trei ligi în sezonul 1988-1989
- 106 formații mai sunt în prezent în eșaloanele 1, 2 și 3
- Reducerea cu 158 de cluburi înseamnă că au dispărut din competiție: peste 3.000 de fotbaliști, mai mult de 5.000 de juniori care începeau fotbalul la aceste echipe și peste 300 de antrenori, cu pricipalii și cu asistenții care ar fi activat
- Dispariția cluburilor, neînlocuite cu altele, a luat și stadioane. Printre cele mai cunoscute arene distruse recent pentru că n-au mai fost utilizate: Sportul Studențesc și Bacău. În Regie nu se mai joacă, arena e o ruină. Stadionul "studenților" tot mai există. La Bacău e o groapă imensă în locul arenei pe care au evoluat Dinamo Bacău, Selena, FCM. z

LIGA 1
1989: 18 echipe
2018: 14
Scădere: 22%

LIGA 2
1989: 54
2018: 20
Scădere: 63%

LIGA 3
1989: 192
2018: 72
Scădere: 62,5 %

TOTAL
1989: 264
2018: 106
Scădere: 60%

Cum s-au topit și rezultatele:

- Steaua a câștigat Cupa Campionilor Europeni în 1986 și a mai jucat o finală CCE în 1989, pierdută cu Milan. Dinamo fusese eliminată de Liverpool din semifinalele aceleiași competiții în '84. Craiova jucase și ea o semifinală de Cupa UEFA în '83.
- Postcomunism, s-au mai obținut rezultate datorită fotbaliștilor produși în fotbalul dinainte de '89: naționala a jucat sfert de finală la Mondialul din '94 și "optimi" la CM 1990 și Euro 2000. La nivel de cluburi, excepția din mediocritate și din dependența de generațiile crescute în anii '80 a constituit-o stagiunea 2005-2006, când Steaua și Rapid au jucat "sfert" în Cupa UEFA. Roș-albaștrii au mers în semifinale, unde i-a eliminat Middlesbrough.

Fotbalul pe combinat

Fotbaliștii nu erau profesioniști înainte de Revoluție. Acesta era statutul lor în teorie. În realitate, erau la fel de preocupați ca azi de antrenamente și de meciuri, altă ocupație nu aveau. Erau plătiți de ministere, în cazurile Steaua și Dinamo, sau de diverse societăți. Bineînțeles, societăți ale statului, fiindcă nu exista proprietate privată. Aproape fiecare combinat, uzină, fabrică avea echipă de fotbal, cu jucători care erau încadrați doar pe hârtie în producție, dar a căror ocupație era numai fotbalul. De aceea majoritatea numelor echipelor aveau legătură cu industria pe care o dezvoltaseră comuniștii în urbea sau în zona respectivă: Metalul, Metalurgistul, Petrolul, Minaur, Oțelul, Electro. Sau erau denumiri care subliniau, pur și simplu, trăsături-simbol ale comunismului: Proletarul, Flacăra, Victoria. Multe dintre combinatele care patronau echipe au dispărut în economia de piață. Altele au fost privatizate și noii proprietari n-au mai fost interesați să susțină fotbalul.

"Cine nu cunoaște situația reală ar putea spune că am redus cantitatea, numărul cluburilor, și am crescut calitatea. Aiureli, prostii, tâmpenii! Nivelul fotbalului s-a dus în cap! Situația e un dezastru, dar ne vom duce din ce în ce mai rău!"
Mircea Rădulescu, fost șef al Școlii de Antrenori

Tot de stat, dar mai greu

Și în capitalism, cluburile de fotbal depind de banii publici aproape la fel de mult ca în perioada comunismului. Liga a 3-a și Liga a 2-a sunt alcătuite din grupări ale primăriilor și ale consiliilor județene, cu excepții foarte puține. Guvernul a dat de curând o ordonanță care le permite primăriilor să direcționeze către sport 5 la sută din bugetul anual. Planul pe care și l-au făcut mulți s-a blocat, pentru că ordonanța nu se poate aplica deocamdată, nu sunt clare procedurile, nu e limpede către ce fel de activități se pot da banii. Unele primării continuă să finanțeze cluburi de fotbal, ca la Chiajna și la Voluntari, pe altele le-a blocat Curtea de Conturi, cum s-a întâmplat la Timișoara. Încă nu există criterii clare care să precizeze dacă sportul profesionist poate fi finanțat și care sunt limitele.

Foști jucători din perioada în care sportul duduia în România: "Ce sporturi mai facem noi? Mall și parcare!"

Pare imposibil ca o competiție din care au dispărut mii de jucători să mai producă o echipă națională ca pe vremuri. "Tricolorii" s-au lămurit devreme că nu se vor califica nici la turneul final din Rusia. Sunt 20 de ani de când România n-a mai participat la un Campionat Mondial!

Ultima oară, în 1998, baza era constituită tot din fotbaliști crescuți în comunism, în sistemul cu multe cluburi care împânzeau toată țara.

Selecția se făcea de la sine, când apărea un talent era recrutat de o formație din aria în care se afla copilul. Belodedici a început să joace la Moldova Nouă și a recunoscut că azi n-ar mai face fotbal, fiindcă n-ar avea unde. Nici în localitatea lui nu mai e echipă, nici pe aproape. Teoretic, ar fi posibil ca pe un nou Hagi să nu-l afle nimeni! Că n-ar avea unde să joace fotbal.

În Brașov, spre exemplu, fotbalul mai înseamnă doar ruine adunate: FC, Metrom, ICIM, Tractorul, echipe care concurau între ele în Divizia B la un moment dat, s-au desființat toate.

"Mall, nu fotbal!"
Glorii din anii de grație nici nu mai cred că s-ar putea reveni la un format cu fotbal de succes. Sorin Cârțu are o explicație simplă: "Nici nu prea mai ai unde să joci fotbal! S-au desființat unele terenuri și s-au făcut malluri, blocuri, parcări. Pentru fotbal profesionist îți trebuie bani. Iar ca să mai obții și rezultate mari e nevoie de bani foarte mulți! Dacă s-a luat stadionul și s-a făcut mall în loc, ce fotbal să mai facem noi, băi tată? E posibil ca în Craiova să mai fie o singură echipă?!! Pe vremea mea, nu aveai timp să mergi la toate meciurile care se jucau în oraș!".

"Au dispărut echipele, au dispărut și copiii care făceau sport. Pe vremuri, sute de puștani băteau mingea de dimineața până seara în cartiere. Azi, nu mai vezi niciun copil cu vreo minge!"
Dumitru Dumitriu, membru în Comisia Tehnică a FRF

Universitatea Craiova nu era echipă de uzină, ea făcea parte din altă categorie: cluburile studențești. În comunism, tinerii care jucau fotbal erau atrași de astfel de grupări deoarece ele le garantau înscrierea la facultate. Ceea ce constituia o miză mare, întrucât nu era la îndemâna oricui să bifeze studii superioare. Numărul de locuri era mai mic decât azi în instituțiile de stat, iar universități particulare nu existau.

Puțini, slabi și pariori
Numărul mare de cluburi și stabilitatea creaseră o competiție tare chiar și în ligile mici. Mircea Lucescu l-a adus pe Dănuț Lupu la Dinamo spre sfârșitul anilor '80. L-a luat de la Dunărea Galați, o formație care picase din Divizia B în C și l-a folosit imediat ca titular în Ștefan cel Mare.

Sună complet nerealist ca azi să se întărească FCSB sau CFR cu un fotbalist de la o codașă din eșalonul secund și să-l ia ca titular! "Electroputere sau Metalul de pe vremea mea ar câștiga acum campionatul la pas. La Liga 1 mă refer, nu la Liga a doua!", e convins fostul mijlocaș.

Formațiile din "B" și din "C" sunt oricum mult mai puține în 2018. Și din ce în ce mai puține de la o lună la alta. Față de formatul pe care-l stabilește Federația vara, unele cluburi se retrag pe parcurs pentru că n-au bani suficienți nici măcar pentru cheltuielile obligatorii.

Sărăcia a atras jucători și antrenori spre tentația momentului: bani ușori din trucarea meciurilor pentru pariuri. Buzău și Brăila sunt două orașe cu tradiție în fotbal. În ultima vreme s-a descoperit că echipele mai erau doar pretexte pentru aranjarea partidelor în funcție de cote! Ce șanse sunt să mai sară un nou Lupu dintr-o astfel de competiție?

"Le e frică de DNA"

Foștii jucători speră în continuare că statul va interveni și va mai ameliora situația, chiar dacă nu chiar ca pe timpuri. Adrian Bumbescu, dublu finalist al Cupei Campionilor Europeni cu Steaua, cere ajutorul Guvernului: "Nu mai sunt bani și nu se mai investește. Le e frică tuturor de ce s-ar putea întâmpla. Până când Ministerul Sportului nu va pricepe că trebuie să se implice nu vom face nimic! Au dispărut oamenii care să dea bani pentru publicitate. Finanțarea de la stat trebuie să revină, altfel ne ducem de râpă! Uitați-vă câte orașe mari există fără echipe de fotbal! Acum le e frică inclusiv celor de la stat să se implice, că vine DNA peste ei sau Curtea de Conturi. Plus că o mulțime de patroni cu bani au făcut un pas în spate văzând câți au intrat prin pușcării din cauza fotbalului. Ce sens are să-și distrugă libertatea, să-și investească banii ca să ajungă la pușcărie?! Cât mai rapid, Ministerul Sportului și cel al Finanțelor trebuie să se trezească, până nu murim de tot!".

Sandu și Burleanu sunt de vină?

În perioada de după Revoluție, în care numărul cluburilor a scăzut cu 60 la sută, fotbalul românesc a fost condus de Mircea Sandu și de Răzvan Burleanu. Sandu a fost șef al FRF vreme de 23 de ani, Burleanu e din 2014, de când s-a retras fostul președinte. Putea vreunul dintre ei să scadă proporțiile regresului? Sandu s-a apărat în permanență că nu a depins de el, ci de starea economiei naționale, din cauza căreia n-au mai fost bani pentru fotbal. Burleanu a încercat o reformă, o Divizie B cu o singură serie, după modelul Serie B din Italia. Schimbarea mai rău a făcut, a împuținat și mai tare echipele, împovărate cu costuri imense din pricina deplasărilor lungi, pe care nu le făceau când seriile erau stabilite după criteriul geografic. Federația a sperat să recupereze din drepturi TV cheltuiala cu deplasările, numai că televiziunile n-au fost atrase de Liga a doua.

Nu se mai joacă nici pe stradă

Împuținarea cluburilor înseamnă mai rare șanse pentru practicarea fotbalului în mod organizat. Numărul celor care joacă fotbal a scăzut, de fapt, și mai tare. Spre deosebire de trecut, nu se mai joacă nici pe maidan, pe spațiile libere dintre blocuri, care acum nu prea mai există. Nici în curțile școlilor, unde accesul e interzis cu excepția elevilor prinși în program. Florin Axinia, fostul atacant de la Ceahlăul, a povestit în Gazetă care era secretul tehnicii românilor: "Talentul venea de pe maidan, de fapt! Cluburile luau de pe stradă tineri cu toate execuțiile deja învățate, trebuia să le arate doar cum să stea pe teren și să-i cizeleze. Eu lucrez cu copii acum și trebuie să-i antrenez de la zero, nu știu nici să alerge, darămite să lovească mingea!". Gică Popescu crede și el că tot fotbalul de masă era explicația evoluției: "L-am auzit pe Dan Petrescu spunând că a devenit fotbalist în curtea școlii, că acolo și-a dezvoltat tehnica. Vă dați seama câți jucători s-au născut așa? E o crimă că Ministerul Educației ține terenurile școlilor închise!".

”Cel mai sărac fotbal și cel mai bogat președinte”

Marcel Pușcaș și Florin Prunea, doi candidați pentru președinția federației, comentează prăbușirea clară a fotbalului românesc. Ambii îl arată cu degetul pe Burleanu, chiar dacă primul îi e subordonat

Marcel Pușcaș și-a început ziua de ieri cu postarea asta pe Facebook: "Gazeta se va epuiza încă de la prima oră. Un amplu material despre nenorocirea fotbalului de la noi și direcția în care se îndreaptă! Cu siguranță, unii și-ar dori să cumpere toate ziarele pentru a le ascunde. Ghinion! Există și digital!".

"În România nu se mai face sport, nu e în criză doar fotbalul. La școală avem o oră-două de sport pe săptămână, în timp ce în Europa se fac patru-cinci ore. Românii nu mai au cultul mișcării"
Marcel Pușcaș, director FRF

Cine sunt cei de la care Pușcaș se aștepta să cumpere toate ziarele ca să nu se citească despre cât de prost merge fotbalul? Conducătorii federației, o instituție din care fostul fotbalist face și el parte! E director de dezvoltare la "Casa Fotbalului" din 2014, de când a făcut o înțelegere cu Burleanu înaintea turului al doilea al alegerilor. Pușcaș și Chivorchian au ales să-l sprijine pe Răzvan în concurența cu Vasile Avram și pentru asta ambii au căpătat posturi în FRF.

Marcel va candida din nou. Probabil și Prunea. Ei doi pretind că șefii de la "Casa Fotbalului" au o mare parte din vina pentru dezastru.

"Să copiem Islanda!"
Din momentul în care a preluat funcția din FRF, Marcel a încetat să mai fie un aliat al lui Burleanu, s-a transformat într-un fel de disident, un contestatar al regimului al cărui angajat era.

Și acum îl arată cu degetul pe Răzvan: "În scriptele federației, în 1989 erau legitimați la nivelul primelor cinci ligi 180.000 de jucători. Acum abia dacă ajungem la 90.000! Nu se mai duce nimeni la fotbal, toți pleacă în străinătate să muncească cu cârca. Eu cred că există o singură cale pentru revenire: investiția în talente. Pe vremuri, copilul se ducea la stadion, îl vedea pe Dobrin și visa să ajungă la fel ca el. Așa cum azi copiii o văd pe Halep și au un model. La fotbal nu mai există modele. În ultimii doi ani s-au retras câte zece echipe din Liga a 2-a! Actuala federație nu are niciun plan, ei vin cu formulări stufoase, academice. De fapt, bat câmpii! Nu se poate face fotbal doar din cărți și din auzite!".

"Scăderea numărului de cluburi e în strânsă legătură cu economia țării. Nu uitați că înainte de '89 erau o mulțime de formații care erau pe lângă diferite combinate, uzine, întreprinderi, care acum nu mai există!"
Aurel Țicleanu, membru în Comisia Tehnică FRF

Pușcaș are o idee pentru reformă, imitarea unei țări din nordul Europei: "Cel mai bun proiect de urmat în România este ce a a făcut Islanda. Acolo s-au făcut terenuri pe orice petic de pământ, ca să-i încurajeze pe tineri să joace fotbal. Un proiect centralizat, bazat pe niște măsuri foarte clare, aplicate în toată țara". Islandezii au jucat sfert de finală la Euro 2016, eliminați de Franța, și s-au calificat și la Mondialul din Rusia.

"S-au plimbat pe banii juniorilor!"
Pușcaș a anunțat clar că va candida. Florin Prunea spune, în continuare, doar că e posibil să intre în cursă, nu e încă stabilit clar. Grupul lui, organizat de către doctorul Pompiliu Popescu, mai speră că-l va convinge pe Ionuț Lupescu să vină de la UEFA și să-l bată pe Burleanu la scrutinul din aprilie.  Prunea a citit și el articolul și dă vina pe FRF și pe nerespectarea legilor. În mod ilegal s-au "topit" terenurile de fotbal, crede fostul portar al naționalei: "După Revoluție s-a ales praful, n-a mai existat nicio strategie. Degeaba exista o lege că nu te poți atinge de bazele sportive, că le-au distrus și au făcut ce au vrut cu ele! Copiii poate ar mai veni și acum la fotbal, însă nu prea mai au unde să-l practice".

Florin e convins că și în situația asta, în care statul nu s-a asigurat că bazele sportive rămân pentru sport, tot ar mai exista o șansă, cu o conducere a fotbalului competentă: "Avem cel mai sărac fotbal cu cel mai bogat președinte de federație! El și echipa lui n-au făcut absolut nimic din 2014 până acum. Sunt interesați doar să se îmbogățească, nu le pasă de infrastructură, de juniori. Zeci de echipe au dispărut în acești patru ani. Au făcuj jaf! Jaf! Din banii pe care-i trimitea UEFA în România pentru copii și juniori, ei își plăteau deplasările prin străinătate, diurnele și primele uriașe!".

Gazeta a solicitat și de la FRF un punct de vedere pe acest subiect, fără să primească răspuns!

"Ăștia de la federație nici n-au cum să rezolve ceva, că nu le deschide nimeni vreo ușă. Fotbalul a devenit un sport pentru bogați. Dacă ai bani, îți duci copilul la un club privat. Dacă n-ai, el n-o să aibă unde să joace!"
Florin Prunea, fost internațional