15 comentarii. Scrie și tu!

VIDEO + FOTO // "Templul" orfan » Ultima zi pe stadionul Steaua: istoria arenei, cele mai importante borne și interviuri cu nume mari ale clubului roș-albastru

La 44 de ani de la inaugurare stadionul Steaua se va demola. Gazeta a căutat în istorie și a scos toate detaliile. Interviuri cu cele mai importante nume pe care le-a dat clubul

Articol de Marius Mărgărit, Liviu Manolache, Vlad Nedelea
Joi, 21 Iunie

DIN CUPRINS
Ghencea orfană. Povestea ultimei zile pe stadionul Steaua, care în aprilie a împlinit 44 de ani 
Interviuri cu legende ale clubului Steaua: Emeric Ienei, Tudorel Stoica, Ilie Bărbulescu, Victor Pițurcă și Gabi Balint 
Instoria în tranșee: toate bornele importante și recordurile stabilite pe Ghencea 
44 de ani de istorie în instantanee: imagini memorabile de pe Ghencea 


d1



 
Stop după 44 de ani! A început demolarea stadionului Steaua!

VIDEOREPORTAJ Stop după 44 de ani A început demolarea stadionului Steaua! FCSB a venit să-și ia nocturna și tabela! --->> http://bit.ly/2M9FGsn

Publicată de Gazeta Sporturilor pe 21 Iunie 2018

44 de ani, câți a împlinit "Steaua" la 9 aprilie, nu-s mulți. Comparativ, "Anfield", casa lui Liverpool, a fost construit în 1877, Celtic Park, arena catolicilor din Glasgow, în 1892, iar parizianul Parc des Princes în 1897. Sunt exemple de stadioane cu adevărat bătrâne, care au suferit totuși numeroase modificări de-a lungul timpului.

Fără meci disputat acolo de mai bine de 3 ani, stadionul Steaua e mult transformat. În rău. Degradat și uitat, așteaptă acum buldozerele pentru a fi demolat. Casă pentru steliști cândva, arena a devenit locul de întâlnire al fazanilor.

Arena din Ghencea e în floarea vârstei față de ele. A cunoscut și ea în două rânduri gustul renovărilor. Când s-au pus scaune și când s-au montat nocturna și turnicheții.

4-1 cu Viitorul, 22 martie 2015

Când echipajul Gazetei Sporturilor a vizitat Ghencea, era o liniște de început de lume. Vremurile când aici călcau vedetele Madridului galactic sau Barcelona lui Cruyff sunt definitiv apuse. Lupta surdă dintre Armată și Gigi Becali a rupt orice legătură cu fotbalul în zonă până la apariție echipei din Liga a 4-a.

Care oricum evoluează pe un teren alăturat. Cadrul toxic din ultimii ani a făcut ca pe iarba "Templului" să nu mai calce picior de fotbalist de mai bine de 3 ani. De la partida FCSB - Viitorul 4-1, disputată pe 22 martie 2015.

Fazanul ghinionist

Întâmpinați de un paznic, oamenii Gazetei care au vizitat arena au fost atent supravegheați timp de aproape două ceasuri, atât cât au durat ședința foto și filmarea clipului pe care-l puteți urmări pe gsp.ro. "Puteți filma și poza doar de la nivelul gazonului. Nu aveți voie în tribune!", a sunat avertismentul celor de la CSA Steaua.

Primii pași spre tunelul pe care de-a lungul timpului au intrat Marcel Răducanu, Lăcătuș, Cruyff ori "grăsuțul" Ronaldo au fost opriți pentru câteva zeci de secunde de un fazan, ascuns într-un tufiș. Obișnuit cu liniștea locului, s-a speriat de apariția câtorva oameni, a tresărit și a zburat spre stadion, fără să vadă un geam tip oglindă. S-a ciocnit violent și s-a prăbușit mort: "Sunt mulți. Dimineața stau sus, pe tabelă", ne explică unul dintre paznici.

Gazdă pentru rugbyști

Stadionul e părăsit. E uitat și parțial jefuit. Au dispărut băncile de rezerve, nici porțile nu mai sunt. Tabela și nocturna dăinuie la locul lor, uitate de Gigi Becali.

Folosit în ultimul an de formația de rugby pentru antrenamente, gazonul nu-i cel mai bun. Pare tăvălit de infanterie într-un exercițiu militar. Denivelat și plin de găuri de crampoane, arată de parcă e adus de pe stadionul unei echipe de județ.

Poate normal, Armata a decis să abandoneze orice idee de renovare, lăsând arena în mâinile CNI-ului. Ar fi fost o investiție, până la urmă, inutilă. Oricum totul va fi nou în mai puțin de doi ani. Sau cel puțin așa sună promisiunile guvernamentale.

Cândva de un roșu și albastru aprins, scaunele șterse crează impresia unui peisaj trist. Nici conturul siglei de la tribuna 1 nu se mai distinge. Urmele trecerii timpului, ale abandonului, se percep cel mai bine la scările dintre sectoare. Mâncate de anotimpuri și vreme, au devenit acum bune de un exercițiu de echilibru. Galbenul samaniu de altădată e acum pestriț.

Alt stadion, alt suflu

Rămân însă amintirile, meciurile mari jucate de Steaua și de națională aici. Nu e nevoie de vreun clip. Emoția adusă de gloriile care au trecut pe aici poate fi ușor simțită.

Vor rămâne mereu pentru steliști, pentru cei care și când sunt treziți în miezul nopții văd golul lui Pițurcă împotriva lui Anderlecht, "racheta" lui Bărbulescu cu Honved, execuțiile lui Hagi din Derby-uri, "foarfeca" perfectă a lui Ciocoiu cu Villa, iar cei mai cruzi "dubla" lui Andrei Cristea în poarta lui Palop ori cel mai frumos ofsaid nevăzut al lui Bănel, în returul cu Galatasaray.

În doi ani, totul va fi amintire. Pe acest loc va fi, probabil, o arenă modernă, plină de lumini și cu un aer contemporan, la standardele cerute de fotbalul mileniului trei. 

x1

x3

x4

x5

x6

Emeric Ienei: "Băieții jucau în Ghencea cu ochii închiși"

Legendarul antrenor și-a legat cea mai importantă parte a carierei de stadionul Steaua. A fost la cârma roș-albaștrilor la primele trofee obținute pe noua arenă și a condus echipa către cea mai mare performanță din istorie, CCE din '86.

ienei

- Domnule Ienei, ce amintiri vă trezește "Steaua"?
- Acest stadion a fost și este casa tuturor steliștilor. Înțeleg că trebuia să sosească și acest moment, al demolării, însă am regretul că 3 ani de zile nu s-a făcut nimic acolo. N-a fost organizat măcar un meci de adio...
- Dacă ar fi să alegeți un meci preferat, care ar fi acela?
- Am atât de multe amintiri frumoase acolo, nici nu știu cum să aleg una mai importantă. Vă dați seama, am trăit o bună parte din viața mea în Ghencea. 12 ani ca jucător, apoi alți 10 sau 11 ca antrenor. Aproape un sfert de veac. Totuși, voi alege meciul cu Anderlecht, returul semifinalei din primăvara lui '86.
- De ce?
- E poate cel mai important moment pentru o formație de club din România. Și cred că una dintre cele mai bune partide din istorie. Dacă nu cumva cea mai bună. 3-0 cu un Anderlecht plin de nume mari. Foarte, foarte bun meci!
- Cât de mult a contat stadionul în succesele pe care le-ați avut?
- Era ceva aparte! Aveam o echipă excelentă, dar arena a avut un rol decisiv. Am avut norocul de a avea un stadion destul de mare, plus că nu avea pistă de atletism. Suporterii puneau presiune incredibilă pe adversari. Foarte greu ne putea învinge cineva acasă. Toți jucătorii cunoșteau fiecare părticică de gazon. Puteau juca având ochii închiși.
- Și naționala a jucat o bună perioadă acolo...
- Mereu echipa națională s-a simțit bine în Ghencea, chiar dacă a jucat și pe fostul "23 August" sau în provincie. Perioada în care casa primei reprezentative era Ghencea a coincis și cu cea mai bună perioadă din istoria Stelei. Or, la acea vreme, majoritatea fotbaliștilor selecționați veneau de la Steaua. Era normal să se ducă acolo, erau obișnuiți cu acel teren.
- Când ați fost ultima dată în "Templu"?
- Sincer, nu mai știu cu exactitate când am fost ultima dată. Îmi pare atât de rău că se dărâmă... Măcar să fie frumos cel ce se va construi! Proiectul e deosebit. Până la urmă, e normal să se facă acest pas. Sunt convins că se va scrie istorie și pe noul stadion, așa cum a fost și pe cel vechi.
- Veți mai vizita stadionul până la demolare?
- Trebuie să vin în București în următoarele săptămâni. Vreau să mă duc să mai simt o dată mirosul ierbii din Ghencea. Trecutul meu e acolo, atât ca jucător, cât și ca antrenor. Acolo am cunoscut cele mai mari succese ale carierei. Sunt bucuros că numele meu e legat de stadionul Ghencea. 

46 de Derby-uri cu Dinamo, ca jucător și antrenor, a adunat Ienei la Steaua. Cele mai multe din istorie

18 trofee a adunat Ienei la Steaua. 7 ca jucător și 11 ca antrenor

Ilie Bărbulescu: "Acolo era să mor, apoi m-am întors să câștig Cupa Campionilor"

Ajuns la 60 de ani, fostul fundaș stânga are o amintire tulburătoare din Ghencea, înainte de a veni la Steaua,

barbulescu

- Domnule Bărbulescu, vă bucurați că Steaua va avea un stadion nou?
- Eu zic că e bine că se demolează. Avem nevoie de arene noi. Supărător e că nu se fac și în orașe precum Timișoara, Constanța sau Pitești. Jos pălăria pentru Olguța și stadionul pe care l-a făcut la Craiova! De asta suntem unde suntem, nu facem nimic pentru sport.
- Ați intrat în istorie cu golul dumneavoastră cu Honved...
- Sigur, a fost un gol frumos. Totuși, mie îmi place să trăiesc prezentul, nu din amintiri. Atunci toți spuneau că am vrut să centrez. Nici vorbă, am dat la poartă. E o prostie să spui că n-am avut intenția asta. Asta ca să știe toată lumea!
- Aveți o amintire pe care nu o să o uitați?
- Dacă îți spun cea mai importantă amintire a mea o să rămâi surprins. Nu e frumoasă, din contră, era să mor! Pe Ghencea era să mor, da! Aveam cam 19 ani, jucam la Argeș și m-a lovit Troi în cap la o partidă în Ghencea. Mi-a umplut capul de bandaje. Mi-a dat cu genunchiul în cap. Uită-te în arhivă, sigur sunt imagini. M-am întors acolo să câștig Cupa Campionilor Europeni. E ceva ce n-am spus niciodată. Pentru mine e ceva divin! Era să mor pe Ghencea și m-am întors acolo să câștig tot!
- Vă faceți timp să mai vizitați o dată stadionul?
- Voi merge pe Ghencea până la demolare. Fac o poză, o ultimă amintire. Apoi să înceapă lucrările! Să ne aliniem și noi cu cluburile mari ale Europei, cu Bayern, cu Juventus. După aceea să se facă și în țară, nu doar în București, de fațadă. 

3 sezoane(1984-1987) a îmbrăcat Bărbulescu tricoul Stelei, adunând 7 trofee

9 meciuridin 9 a bifat Bărbulescu în campania europeană '85-'86, când Steaua a cucerit CCE

Tudorel Stoica: "Nu mai suport să văd stadionul în paragină"

Tudorel Stoica, 63 de ani, a strâns cele mai multe meciuri în roșu și albastru: 369.

- Domnule Stoica, e stadionul Steaua cel mai important pentru fotbalul românesc?
- Cine-i spune "Templul fotbalului românesc" o poate face fără ezitare. Acolo s-au obținut cele mai importante, mai glorioase rezultate din fotbalul nostru. Nu doar Steaua a performat acolo, ci și naționala.
- Ce avea așa special?
- În primul rând, era singurul stadion fără pistă din acele vremuri. Însă nu ăsta era factorul determinant. OK, a contat faptul că suporterii erau mai aproape, dar acolo au evoluat de-a lungul timpului mari valori ale fotbalului românesc. Jucători de clasă. Asta a fost mai important. Să nu uităm că acele cuplaje le jucam pe "23 August", acolo era pistă, dar fiind zeci de mii de oameni, era și pista ocupată. Deci, lumea venea la meciuri dacă avea ce vedea, nu conta unde se juca!
- Mergeți să vedeți prima zi în care vor începe lucrările de demolare?
- Va fi foarte greu să-l văd dărâmat. Totuși, sincer să fiu, mai greu îmi e să-l văd așa, în paragină. Sper ca arena nouă să se ridice cât mai repede și să reintre lucrurile în normal. Să se reia acel fir al partidelor pe Ghencea.
- Mulți spun că noul stadion nu va mai avea același spirit...
- N-avem ce face. Peste tot se modernizează lucrurile. Nu poți juca mereu pe același stadion. E firul logic al evenimentelor. Suporterii se vor obișnui și cu noua arenă, care va dăinui mărcar la fel de mulți ani cât a rezistat și Ghencea. Cei care sunt lângă Steaua vor asimila și noul stadion ca pe o casă. În plus, aici va fi și un muzeu, cu toate trofeele, fotografiile, toată istoria. Așa e normal și frumos. Să vadă lumea ce echipă mare are România! O echipă numai de români care a triumfat în Cupa Campionilor Europeni și Supercupa Europei.
- Care e momentul preferat trăit pe Ghencea?
- Care să fie? Cred că e răspunsul tuturor, cel cu Anderlecht. A fost ceva absolut extraordinar! Mai ales că era prima finală a unei echipe din estul Europei. Ceva senzațional, atmosferă, joc, rezultat! E meciul de referință pentru fotbalul românesc. 

7 titluri de campion a câștigat Tudoel Stoica în tricoul Stelei

Gabi Balint: "Odată cu arena, se vor șterge și amintirile!"

Balint rememorează: "Când am ajuns în Ghencea, mă pregăteam de BAC și îmi plăcea să stau să învăț pe gazon, să simt iarba aia perfectă, să îmi imaginez vuietul tribunelor".

balint

Prima întâlnire dintre Gavril Pele Balint și stadionul din Ghencea a avut loc în primăvara lui '81, când jucătorul s-a transferat la Steaua. "A fost wow! Văzusem stadionul la televizor, dar să fiu acolo chiar a fost ceva special", își amintește fostul internațional.

- Domnule Balint, ce senzație aveți acum, că știți că se va dărâma Ghencea?
- Îmi pare rău, normal. Dar ce să fac, doar n-o să plâng! Se face unul nou, mai frumos, mai modern. Se schimbă timpurile. Din păcate, odată cu dispariția arenei mor și amintirile, asta-i clar. Rămân în noi, cei care am fost acolo, însă pentru generațiile care vor veni n-o să mai însemne nimic. Și ce de amintiri s-au strâns!
- Care sunt cele mai dragi?
- Nici nu știu de unde să încep. Debutul cu FC Olt, în '81. Era al doilea meu meci la Steaua, fiindcă prima dată jucasem în Cotroceni. Apoi, meciul cu Anderlecht, când am și marcat în acel 3-0 din 1986. Partida cu Danemarca, din '89, în care am înscris de două ori. Ce tânăr eram, ce plete aveam! Un gol, al victoriei, într-un meci cu Dinamo, când am intrat pe final, la 1-1. Hattrick-ul cu Baia Mare, când unul dintre goluri l-am dat cu spatele, că a degajat portarul în mine. Sunt multe, multe amintiri frumoase.
- Cele triste?
- Puține, că aveam trupă și la Steaua, și la națională. Un meci când ne-a bătut Dinamo cu 3-0, apoi înfrângerea cu același scor cu Bulgaria, după Mondialul din '90.
- Cum a fost prima întâlnire cu stadionul din Ghencea?
- A fost wow! Îl văzusem eu la televizor, dar să fiu acolo chiar a fost ceva special. Era atâta istorie, jucaseră acolo atâtea nume mari. Avea un farmec aparte, imposibil de descris. Parcă simțeam tot trecutul ăla, eram mândru că ajunsesem și eu acolo. Îmi amintesc că repetam pentru BAC. Îmi luam o pătură, o puneam pe gazonul ăla perfect și învățam acolo, citeam, scriam. Ce gazon făcea nea Rudy Konrad! Îți era și milă să calci pe el. Stăteam acolo ore întregi, să simt iarba, îmi închipuiam vuietul tribunei, mă vedeam jucând. Țin minte atmosfera de la unele meciuri. Îmi plăcea la nebunie să joc pe partea cu tribuna oficială.
- Cantonamentul, camerele, clubul jucătorilor.
- Se dărâmă toate, n-o să mai rămână nimic. Stăteam în cameră cu Belo. Apoi, când a venit și Hagi, am mai băgat un pat în cameră, să stăm toți trei. La clubul nostru jucam rummy sau ne uitam la filme, la video. Pe pereți erau poze cu marii jucători ai Stelei. Era frumos. Eu eram și responsabil cu muzica. Ascultam de-ale nostre, anii '80, Modern Talking, ABBA, Boney M, George Michael. Aveam și atelier de cizmărie, unde ne mai reparam ghetele. Loți Boloni își făcuse cabinet stomatologic.
- Care va fi senzația când vă veți duce la primul meci pe noua arenă?
- O senzație de nou, dar de rece. Așa, ca pe un stadion oarecare. O să mi se strângă puțin inima reamintindu-mi ce a fost. Nu, nu va mai fi la fel, e clar. Nu va mai avea nimic de-a face cu stadionul tinereții noastre, al victoriilor nostre. Asta e, mergem înainte! Important e ce ne-a rămas în suflete. Și că noi, dar și oamenii, cei care au fost acolo, ne vom mai aminti de ceea ce a fost. 

Victor Pițurcă: "Trebuia să rămână muzeu!"

Pițurcă spune că "Steaua merita și avea nevoie de un stadion nou. Sper ca echipa să promoveze, să revină în prima ligă și să joace acolo".

Poate ce mai celebră imagine de pe stadionul Steaua rămâne aceea cu Victor Pițucă în plasa porții, sărbătorind golul de 3-0 reușit în returul semifinalei Cupei Campionilor, cu Anderlecht. Fostul atacant al Stelei nu e neapărat nostalgic. Sau măcar se ferește să o arate.

Când îi readuci aminte că în curând vechiul stadion din Ghencea va fi demolat, parcă i se schimbă privirea, dar și vocea: "Chiar mă gândeam de curând la asta. După părerea mea, stadionul vechi n-ar fi trebuit să fie dărâmat niciodată. Trebuia să fie păstrat, să rămână muzeu, iar noua arenă să se construiască undeva lângă el.

Să rămână ca o mărturie a ceea ce a realizat Steaua acolo, dar și naționala, de-a lungul timpului. Pentru că timpul trece, sunt convins că generațiile de azi nu prea mai știu despre Steaua de atunci, despre acest stadion de legendă.

Ok, Steaua avea nevoie să aibă o arenă nouă, modernă. Și sper ca echipa să crească, să promoveze în primul eșalon, să joace pe acest nou stadion. Abia aștept să fiu acolo, în tribune, când se va întâmpla asta".

"Acum aș fi luat plasa aia"

"Piți", cum îl alinta tribuna, recunoaște că semifinala de CCE cu Anderlecht rămâne cea mai frumoasă amintire a sa în Ghencea: "Victoria aia ne-a propulsat în finală, dar și spre trofeul continental.

Pentru că, la acel moment, Anderlecht era un adversar cu adevărat redutabil, o forță. Iar acolo, la ultimul gol, bucuria aia din plasa porții. Ce momente! Atunci nu mi-am dat seama, nu realizam noi ce se întâmpla. Nici eu nu le aveam cu astea, să mă gândesc să strâng suveniruri. Dar acum, dacă aș putea, aș lua plasa aia, să o păstrez ca amintire. L-aș fi luat și pe copilul ăla care m-a luat în brațe prin plasă (râde)".

Peste ani, în 2011, Gazeta l-a identificat pe acel copil de mingi. Era cel care avea să devină un bun fotbalist în primul eșalon, la Jiul și la FC Național, atacantul Vasile Matincă. Abia atunci a aflat fostul jucător al Stelei cine era puștiul care îl îmbrățișase la meciul cu Anderlecht.

"Avea un șarm special"

Referindu-se la amintirile din partidele de campionat, Victor spune că "meciurile cu Dinamo rămân de referință. Îmi mai amintesc și de un joc cu Rapid, în care am marcat de trei ori.

Ce atmosferă era! Pentru că «Steaua», din ce știu, cred că a fost primul stadion important din România fără pistă de atletism. Tribunele erau aproape, presiunea era resimțită din plin de adversari. Era șarmul acelui stadion. Iar gazonul era fantastic. Era o plăcere să joci pe el". 

"La națională, poate cel mai important moment pentru mine, ca selecționer, în Ghencea, a fost acel 1-1 cu Portugalia, care a consfințit calificarea noastră la Euro 2000" Victor Pițurcă

"În cantonamente, stăteam în cameră cu Boloni. El abia începuse să practice stomatologia, își deschisese un cabinet la stadion. Căpăta experiență pe noi. Dar lucra bine" Victor Pițurcă

Istorie în tranșee

În 44 de ani de istorie, pe stadionul Steaua s-au obținut cele mai importante succese atât la nivel de echipă de club, cât și la nivel de națională. Papuc a intrat în istorie ca prim marcator, iar Țucudean a stins definitiv tabela

Stadionul Steaua, Ghencea sau Templul Fotbalului Românesc, așa cum le place steliștilor să-i spună, n-a fost prima casă a echipei Armatei. Până la construcția impunătoarei arene, steliștii au fost nevoiți să-și invite adversarii pe Venus, pe ANEF, pe Republicii, pe Giulești sau pe "23 August", ulterior "Lia Manoliu" sau Național.

Din 7 iunie 1947 și până-n 9 aprilie 1974, Steaua s-a tot mutat. Construit în 1961, Complexul Sportiv Steaua avea terenuri de fotbal, atletism, nu și un stadion care să poată onora meciuri cu zeci de mii de oameni în tribună.

70 de kilometri de șipci

1970 e anul în care s-a luat în discuție ridicarea unei arene. Căpitanul-inginer Gheorghe Marinca a întocmit planul, iar în vara lui '72, cel ce urma să fie șeful șantierului avea deja creionat proiectul.

Stadionul avea să aibă între 25.000 și 30.000 de locuri, iar tribunele urmau să fie construite din 3.500 de gradene. Puse cap la cap, însumau 14 kilometri. 70 de kilometri de șipci de stejar doar pentru tribune! Enorm pentru un stadion din România.

Și asta n-a fost tot. A fost prima arenă din România construită special pentru fotbal. Gazonul era la doar câțiva metri de primul rând al tribunei. Ceva cu totul deosebit pentru acele vremuri.

Inaugurare cu OFK

9 aprilie 1974. Sărbătoare în Ghencea. Era primul meci, dar surpriză! Adversarul n-a fost din România. Sârbii de la OFK Belgrad au intrat în istorie, la fel ca Gigi Tătaru, primul marcator pe noua arenă. A fost 2-2, într-un joc în care pe teren au fost fotbaliști precum Liță Dumitriu, Anghel Iordănescu, Marcel Răducanu și Ion Ion, actualul antrenor al echipei din Liga a 4-a.

Înaintea lor, într-un meci-școală de old-boys, cu două reprize de 20 de minute, și-au măsurat forțele Steaua și Dinamo. Cu Ienei, Tătaru I, Apolzan, Zavoda I și II și Cacoveanu în roșu și albastru.

Campionul la schi fond

28 aprilie, ora 11:30, același an. 22.000 de oameni în tribune, ceva aproape imposibil în ziua de azi la un astfel de meci, Steaua și Steagul Roșu Brașov au copiat rezultatul. Vasile Papuc, primul marcator într-un meci oficial pe Ghencea, era campion național la schi fond și practicant al fotbalului.

A schimbat tabela după numai 4 minute și și-a rezervat un loc în cartea de istorie a Ghencei. Năstase (40), Smărăndache (75) au punctat pentru steliști, în timp ce celălalt gol al "stegarilor" a fost reușit de Gyorfi (42). A fost 2-2, antrenori Titi Teașcă, respectiv Nicolae Proca.

Paradoxul Rapid

Au fost sute de meciuri jucate de Steaua pe Ghencea, însă recordul de spectatori e deținut de o mare rivală. Rapid! Asemenea legendarului Old Trafford, unde nu Manchester United domină ierarhia. Micuțele Wolverhampton Wanderers și Grimsby Town au strâns 76.962 oameni la o partidă de Cupa Angliei.

Rapid a avut două sezoane jucate pe Ghencea, iar la 23 mai 1982 a bătut recordul de asistență. La loc de cinste stă meciul contra Petrolului, jucat la matineu. Pe când lozinca "Steaua și Rapid se iubesc la infinit" era valabilă, 35.000 de giuleșteni au aglomerat Calea Giulești și au coborât spre bulevardul Ghencea.

Record după record

Anii '80 au adus gloria fotbalistică în Ghencea. Au fost 10 ani, între 1 octombrie 1980 și 7 noiembrie 1990, în care Steaua n-a pierdut niciodată pe teren propriu în cupele europene. De la eșecul cu Standard Liege, 1-2, până la dezastrul cu Montpellierul lui Valderrama, 0-3.
Rând pe rând, pe Ghencea au sosit nume precum Juventus, AS Roma, Anderlecht, Atletico Madrid, Glasgow Rangers, Benfica, Eindhoven sau Sparta Praga și au plecat fără să câștige.

Nici în competiția internă lucrurile nu erau mult schimbate. Timp de aproape 2 ani Steaua a bătut tot pe teren propriu. 29 de succese consutive între octombrie 1985 și iunie 1987.
Apoi a început cea mai lungă serie de invincibilitate pe teren propriu. Adică 113 meciuri. Din noiembrie 1989 și până la 1-5 cu FCM Bacău, în august 1996. Sunt doar câteva dintre recordurile cu care se pot lăuda roş-albaştrii.

1990: a început modernizarea

Inițial, capacitatea stadionului a fost de 30.000 de locuri, însă montarea scaunelor a făcut ca aceasta să scadă până la 27.063. Pe parcurs, la acest număr s-au mai adăugat încă 961 de locuri la loje. Un total de 28.024 de scaune.

La 1 septembrie 1991, Ghencea a fost pentru prima dată luminată. Iar FCM Brăila, învinsă atunci de golurile lui Panduru și M. Popa în fața a 15.000 de oameni, a fost oaspetele cu care s-a inaugurat instalația de nocturnă. Stadionul a mai fost modernizat de două ori, în 1996 și 2006, ultima dată pentru a îndeplini standardele trasate de UEFA și Steaua să poată juca în Champions League acolo.

De la Gigi Tătaru la George Țucudean

Au trecut mai bine de 3 ani de la ultimul meci jucat în Ghencea. La 22 martie 2015, FCSB o învingea pe Viitorul cu 4-1. Cristi Tănase de două ori, Raul Rusescu și George Țucudean sunt cei care au punctat pentru gazdele de atunci, fostul dinamovist fiind chiar ultimul marcator al stadionului! Conflictul dintre Gigi Becali și MApN a închis definitiv arena care pe 9 aprilie a împlinit 44 de ani. 

instantanee

instantanee 2

Borne importante pentru Steaua pe Ghencea

9 aprilie 1974 - inaugurare - Steaua - OFK Belgrad 2-2
28 aprilie 1974 - primul meci oficial - Steaua - Steagul Roșu 2-2
8 mai 1974 - prima victorie pe Ghencea - Steaua – Poli Timișoara 2-0
10 noiembrie 1974 - prima înfrângere - Steaua - Sportul 2-3
29 septembrie 1976 - primul meci european - Steaua - FC Bruges 1-1
23 mai 1982 - cea mai mare asistență - Rapid - Petrolul 5-1
5 iunie 1982 - primul meci al lui Lăcătuș pe Ghencea - Steaua - Brașov 2-1
11 septembrie 1982 - primul gol al lui Hagi în Liga 1 - Steaua - FC Constanța 1-1
16 aprilie 1986 - cea mai importantă victorie - Steaua - Anderlecht 3-0
7 decembrie 1988 - cea mai categorică victorie în campionat - Steaua - Corvinul 11-0
15 martie 1989 - primul hat-trick în cupele europene (Lăcătuș) - Steaua - IFK Goteborg 5-1
5 aprilie 1989 - calificare în a doua finală a Cupei Campionilor Europeni - Steaua - Galatasaray 4-0
6 mai 1990 - ultimul gol al lui Hagi în Liga 1 - Steaua - Corvinul 4-0
1 septembrie 1991 - primul meci în nocturnă - Steaua - Brăila 2-0
13 septembrie 1995 - prima victorie acasă în UCL noul format - Steaua - Rangers 1-0
4 aprilie 1998 - cea mai mare diferență într-un Derby din campionat - Steaua - Dinamo 5-0
7 aprilie 2007 - înfrângere după 17 ani pe teren propriu în fața marii rivlae - Steaua - Dinamo 2-4
24 noiembrie 2009 - prima victorie românească acasă după 13 ani în Champions League - Urziceni - Sevilla 1-0
22 martie 2015 - ultimul meci jucat - FCSB - Viitorul 4-1

Borne importante pentru națională pe Ghencea

23 martie 1977 - primul meci - România - Turcia 4-0
16 aprilie 1977 - primul meci oficial al naționalei - România - Spania 1-0
10 septembrie 1986 - revenirea pe Ghencea a naționalei - România - Austria 4-0
15 noiembrie 1989 - calificare la Mondiale după 20 de ani - România - Danemarca 3-1
29 martie 1997 - Gică Popescu, ultimul cu 4 goluri într-un meci la națională - România - Liechtenstein 8-0
5 iunie 1999 - Hagi revine la națională - România - Ungaria 2-0
8 septembrie 1999 - ultimul gol al lui Hagi la națională - România - Portugalia 1-1
9 septembrie 2009 - ultimul meci al naționalei - România - Austria 1-1

Cifre importante pe Ghencea

6-0 este cea mai mare diferență de scor reușită de Steaua pe Ghencea în Europa cu Young Boys (1979)
34 de Derby-uri Steaua - Dinamo s-au disputat pe Ghencea
3 semifinale de Cupa Campionilor Europeni a găzduit Ghencea. Adversari: Anderlecht, Benfica și Galatasaray
3 calificări consecutive în grupele Champions League s-au obținut pe Ghencea în anii ’90, plus alte două după 2000
12 deținători de Balon de Aur au vizitat România, 3 dintre ei au călcat pe Ghencea: Cruyff (Barcelona), Simonsen (Vejle) și Ronaldo (Real Madrid)
6 goluri a marcat Keșeru cu Pandurii, cele mai multe reușite de un singur jucător într-un meci
5 goluri au înscris Hagi și Gâlcă cu Corvinul (11-0), respectiv FC Brașov (5-0)
64 de meciuri are naționala pe Ghencea din 284 acasă. Doar pe "23 August" sunt mai multe, 67
48 de victorii, cele mai multe, 8 egaluri și 8 înfrângeri e palmaresul naționalei pe Ghencea
6 meciuri fără gol marcat din 64 are România pe Ghencea: Israel (2), Italia, Norvegia, Bulgaria și Slovenia sunt echipele care au scăpat
10 ani fără înfrângere în cupele europene a strâns Steaua pe Ghencea între 1980 și 1990
96 de meciuri din 315 în Europa a jucat Steaua pe Ghencea
49 de victorii, 27 de egaluri și 20 de înfrângeri e palmaresul Stelei acasă în cupele europene
17 goluri are Lăcătuș pentru Steaua în cupele europene, fiind golgeter. 9 dintre ele sunt pe Ghencea
2 hat-trick-uri are Vlădoiu pe Ghencea cu Dinamo, în 1996 și 2000. E singurul cu o asemenea performanță
29 de victorii consecutive în Liga 1 pe Ghencea a reușit Steaua între septembrie 1985 și iunie 1987, record național
113 meciuri în campionat a adunat Steaua pe Ghencea, cea mai lungă serie de invincibilitate internă. Se întâmpla între 29.11.1989 și 17.08.1996
2 sezoane a terminat Steaua cu 17 victorii în 17 meciuri pe Ghencea: '88/'89 și '92/'93
7 deținătoare ale Ligii Campionilor au jucat pe Ghencea contra Stelei: Real Madrid, Bayern, Liverpool, Juventus, Benfica, Aston Villa și PSV

v1

Comentarii (15 ) Adaugă comentariu

stoichkov10  •  24 Iunie 2018, 12:29

Postat de Anton Pan pe 21 Iunie 2018, 17:32

Un stadion cu multa istorie si traditie, distrus, ruinat de lacomia, abuzurile si nesimtirea unor smenari dinMApN si a sa Cazarma Stalinista a Armatei-CSA! Pentru a acoperi prejudiciul creat s-a obtinut cadou de la un guvern incompetent si risipitor, constructia unui stadion nou care va fi localizat intr-o unitate militara!!! Este un fapt fara precedent la nivel UE si NATO! Investitie noua intr-un stadion-unitate militara. Asa ceva nu se mai poate decat la Bucuresti si probabil la Phenian. Inca o mizerie si o imensa rusine pentru Romania, de data asta venita din partea armatei, in care inca se mai zbat pentru supravietuire, relicvele sovietice uitate de armata rosie de ocupatie dupa retragere.

Babuinul Viorel.Virgil.Predoseanu zis si Viorica la datorie. Se face un nou Ghencea acolo diliule. ce nu ai inteles.

1745flo  •  21 Iunie 2018, 22:32

Mda, ati si uitat ca aici Jugoslavia ne-a dat 6 goluri, sau ca Lacatus l-a scos din viata sportiva pe Ardeleanu? Si cate alte abuzuri au fost facute la ordinul pcr? Bine ca il demoleaza!

rocky2  •  21 Iunie 2018, 22:18

Templul rusinii, de la a carui tribuna oficiala s-au zgait cele mai mari *** ale istoriei sportului romanesc: fiul dictatorului, valentin ceausescu, caruia Andone a avut curajul sa-i arate ce merita si urmasul sau, ciobanul infractor, reprezentantul de frunte al neostelismului, actualul club interlop cu nume inpronuntabil!

Vezi toate comentariile (15)

Comentează

Conectează-te cu facebook la contul tău sau înregistrează-te pentru a adăuga comentarii


1500 de caractere ramase