7 comentarii. Scrie și tu!

Transferurile comuniste ale lui Boloni » Impresarul care a realizat mutările imposibile din anii '80 în străinătate se destăinuie: ”Norocul lui s-a măsurat în lei”

Articol de Justin Gafiuc
Sambata, 29 Aprilie

Din cuprins:
Gyorgy Bognar, 79 de ani, e impresarul care, la sfârșitul anilor '80, a intermediat transferurile aparent imposibile ale lui Boloni în Belgia și ale lui Pițurcă și Stoica în Franța
Stabilit la Bruxelles, agentul de origine maghiară povestește culisele spectaculoase ale unor tranzacții discutate direct cu Valentin Ceaușescu
Documente din arhiva personală a impresarului scot la iveală lucruri neștiute despre transferurile comuniste din anii '80

S-a născut în Ungaria, a fugit în Olanda prin Austria după Revoluția maghiară din '56, a jucat un timp în Luxemburg, a fost apoi campion în Belgia, unde s-a și stabilit, a făcut afaceri substanțiale, ca impresar, în Portugalia și imprevizibile în România comunistă, e căsătorit cu o indiancă, iar fiul său, Istvan, stă în Franța, continuându-i activitatea de agent.


Are 79 de ani, se numește Gyorgy Bognar, locuiește azi într-un district glamour din Bruxelles, iar povestea sa tumultuoasă ar încăpea lejer între coperțile unui thriller literar.

În apartamentul său cochet ne primește vorbind o franceză amuzantă. I se simte în fiecare frază accentul limbii materne, dar detaliile lingvistice dispar subit în noianul de amintiri spectaculoase și inedite. Nu te-ai aștepta însă ca tocmai aici să sălășluiască o mică istorie secretă a fotbalului românesc.

Introdus la Steaua de Ienei și de Loți

Asta pentru că Bognar senior e omul care, înainte de Revoluție, a intermediat transferurile externe ale tripletei Boloni – Pițurcă – Stoica într-o vreme în care Bucureștiul se opunea cu tenacitate plecărilor peste hotare ale jucătorilor.

Cu binecuvântarea lui Valentin Ceaușescu, protectorul marii echipe a Stelei care cucerea Cupa Campionilor Europeni în mai '86, Loți ajungea însă la Racing Jet Bruxelles în decembrie '87, iar Piți și Tudorel semnau cu Lens în vara lui '89. Iar toate cele trei mutări au avut un numitor comun: agentul Gyorgy Bognar. Același care, în '89, completa traseul lui Boloni către Creteil (februarie) și Orleans (iunie), în Franța.

Cum a ajuns însă un ungur să fie acceptat de regimul autoritar din România pentru a se ocupa de transferurile perlelor din Ghencea? Placa turnantă a fost cuplul Ienei – Boloni, personajele de etnie maghiară din curtea Stelei. "I-am cunoscut în timpul unor cantonamente externe în Belgia. Am devenit amici, iar la un moment dat Boloni m-a invitat să vin la București, unde am fost prezentat și la club, și la federație", descrie Bognar începuturile relației cu gruparea roș-albastră.

" Goethals m-a făcut nebun când l-am întrebat dacă-l vrea pe Boloni"

"Era complicat să lucrezi cu țările comuniste, mai ales pentru mine, în România, din cauza naționalității", completează fostul impresar. El își aduce aminte că, pe toată durata șederii sale, a avut alături "un interpret militar, pe care mi l-a recomandat președintele Stelei. Vorbea foarte bine maghiara. Se numea Emeric Birtalan".

Destinația Racing Jet Bruxelles (RJB) pentru Boloni a pornit de la un dialog într-o doară între Bognar și Raymond Goethals, celebrul antrenor belgian care va câștiga apoi Liga Campionilor cu Marseille, în 1993. În '87, Goethals era director tehnic la RJB.

"Mă cunoșteam bine cu Raymond. L-am întrebat ce-ar spune dacă i l-aș aduce la echipă pe Boloni. Mi-a zis că sunt nebun, fiindcă e imposibil să scot un jucător din România, mai ales de talia unui internațional cu peste o sută de partide la națională și campion european cu Steaua. Și să-l aduci la un club așa mic precum Racing! Am lucrat însă apoi jumătate de an la această tranzacție, iar două săptămâni pe lună mi le petreceam numai la București", povestește Bognar.

"Semn de recunoaștere pentru serviciile aduse Stelei"

Iar cheia a stat în apropierea față de Valentin Ceaușescu, la care ar fi fost introdus tot de Boloni: "Fiul președintelui vorbea un pic franțuzește, știa și ceva maghiară. Am discutat în destule ocazii. Mi-a spus că sprijină transferul lui Boloni nu pe considerente financiare, ci ca jucătorul să se bucure de un final fericit de carieră în străinătate ca un semn de recunoaștere pentru serviciile aduse Stelei și echipei naționale".

Un reportaj din L'Equipe, păstrat în arhiva lui Bognar, oferea atmosfera din jurul tranzacției, inclusiv cu detaliul unor tatonări anterioare pentru un contract cu Lyon: "Impresarul ungar Georges Bognar explică în ce fel a fost posibilă venirea românului în Belgia. «Boloni este un mare jucător, dar norocul său se măsoară în lei». Lei, monedă românească intraductibilă în alte devize. (...) «Lyon n-a mai dorit să încheie tranzacția», spune Bognar, care face și serviciul de interpret pentru fotbalist, căci Boloni vorbește engleză și se descurcă suficient de bine în franceză pentru a-și comanda o bere la barul hotelului. (...) Goethals și-a asigurat aici un mandat liniștit, ajutându-l pe antrenorul Daniel Renders. «Boloni și Janecka sunt mai ieftini decât un singur belgian. După seria de controale fiscale, pista de Est este singura posibilă pentru cluburile belgiene»".

Aventuri cu fete frumoase și servicii secrete

Pentru Bognar, tratativele și drumurile la București au adus și momente inedite. "Am fost într-o seară cu Ienei într-un night club, iar acolo am văzut o femeie absolut superbă", își amintește maghiarul.

Continuarea e spectaculoasă: "Tipa vorbea franțuzește, am flirtat un timp, dar a apărut șeful localului ca să atragă atenția că e amanta unui înalt politician. Așa că am încheiat imediat discuția. M-am scuzat spunând că a fost la mijloc o neînțelegere și nu mică mi-a fost mirarea când, la plecare, o mașină ne-a urmărit de la bar până la hotel".

Nu a fost singura aventură cu aer de budoar: "Într-un cabaret din București m-am împrietenit cu o domnișoară șarmantă, am stat împreună, iar spre dimineață m-a invitat la ea la apartament. Mi-a dat adresa, mi-a spus că e nu e bine să plecăm împreună. Am mers cu un taxi, dar acolo, surpriză!, mă așteptau trei indivizi de la Securitate. M-au abordat și am încercat să le explic faptul că am o întâlnire, vorbeau bine franceza. În fine, detaliul incredibil e că, a doua zi, am avut o întrevedere cu Valentin Ceaușescu. M-a întâmpinat cu un zîmbet larg. Știa deja ce se întâmplase cu câteva ore mai devreme!".

Și încă o confesiune scăpată printre rânduri: "Președintele lui Racing Jet, Wattenberg, a venit cu mine la București înainte de a se finaliza transferul. Mă tot întreba unde găsim fetele alea frumoase". Le-a cunoscut până la urmă? "Nu-mi mai aduc aminte!", face Bognar complice cu ochiul.

Preferințele lui Loți: U2, Madonna, Belmondo

Fostul impresar revine apoi la colaborarea cu Boloni: "A fost dificil să-i găsim la Bruxelles un apartament pe măsură. A trebuit să vizităm vreo cinci locuinţe înainte să se decidă asupra unei case absolut magnifice. A fost foarte mulțumit de condiții. Adora orașul, care nu era cel de acum, un Bruxelles parcă întors în Evul Mediu".

Fotografiile din arhiva lui Bognar vorbesc despre o relație apropiată între agent și Loți: "Îl invitam la petrecerile familiei, împreună cu soția și fiica". Iar o imagine cu impresarul sprijinit de spătarul canapelei pe care sunt așezați Loți Boloni, soția, Klara, și fiica, Eszter, stă mărturie despre relația dintre jucător și agent la sfârșitul anilor '80.

E o fotografie apărută într-o revistă belgiană din '88, deasupra căreia sunt inserate câteva detalii din viața privată a fotbalistului: "Muzicienii preferați – U2, Madonna, Goldman. Actorii – Clint Eastwood, Charles Bronson, Belmondo. Actrițele – Catherine Deneuve, Isabelle Adjani, Kim Bassinger. Dar actrița mea preferată e, de fapt, soția mea!". Erau declarațiile lui Boloni din portretul-robot.

"N-am apreciat la Boloni că nu m-a mai salutat niciodată ca antrenor"

Peste ani, Bognar nu se ferește însă să lanseze și o săgeată către Loți: "N-am câștigat nimic la transferul lui. A fost doar o bună reclamă pentru mine fiindcă am reușit să aduc în Occident un jucător de la campioana Europei, din România comunistă, reticentă la eliberarea fotbaliștilor. A însemnat o poartă deschisă pentru alte tranzacții ulterioare. Chiar dacă am avut o contribuție importantă la trecerea lui de la Steaua la Racing Jet, nu m-a mai salutat niciodată când a ajuns la cluburi mari ca antrenor. Asta nu am apreciat deloc la Boloni, că nu mi-a oferit niciodată șansa de a efectua vreun transfer la formațiile pe care le-a pregătit".

Securistul impacientat la Brașov

După transferul lui Boloni la Racing Jet, Bognar s-a implicat în organizarea la București a unui turneu amical, la care au participat belgienii, dar și olandezii de la Den Bosch. Fostul impresar știe că "au venit atunci în România vreo 50 de suporteri de la Bruxelles. Au mers să viziteze și Transilvania, iar la Brașov am început să discut cu cineva în maghiară. Însoțitorul nostru de grup, evident un om de la serviciile secrete, ne-a auzit și a venit imediat lângă noi. «Ce s-a întâmplat? Vă pot ajuta cu o traducere?». Se impacientase fiindcă nu știa ce vorbim".

104meciuri și 6 goluri și-a trecut în total pe CV Boloni în experiențele externe ca jucător: Racing Jet (16/0), Creteil (11/2) și Orleans (77/4)

"Nu e momentul să discut despre acest subiect. E delicat. Sunt anumite lucruri pe care pot să le spun, altele pe care n-aș vrea să le comentez. Nu pentru că m-ar deranja, ci fiindcă n-aș dori să fie ceva ridicol. Prefer să vorbim cu altă ocazie" Ladislau Boloni

Gyorgy Bognar: ”FRF încă așteaptă 50.000 de dolari”

Documente din arhiva personală a impresarului Gyorgy Bognar și pasaje din presa belgiană și franceză a anilor '87-'89 oferă indicii despre datele financiare ale transferurilor lui Boloni pe ruta Racing Jet - Creteil - Orleans, inclusiv cifre legate de salariul pe care-l ridica Loți în Franța.

Înainte de Revoluție, Boloni și-a trecut în CV trei echipe peste hotare: Racing Jet (Belgia), Creteil și Orleans (ambele Franța). Câți bani s-au vehiculat pe aceste tranzacții, monitorizate îndeaproape de structurile comuniste de la București? "Nu-mi mai amintesc!", parează Gyorgy Bognar tema cu diplomație și surâde cu subînțeles. El e omul care pretinde că s-a aflat în mijlocul tuturor acestor tranzacții.

Un răspuns vine însă din jurnalele acelor vremuri, pe care impresarul le-a păstrat în arhiva personală. "Federația română încă așteaptă 50.000 de dolari pentru transferul căpitanului naționalei", puncta un articol de la sfârșitul anilor '80. Era momentul trecerii lui Boloni de la Racing Jet la Creteil după ce belgienii retrogradaseră în liga secundă, dar încercau încă să-l țină pe loc pe Loți.

6.200 de euro pe lună în sume actuale

Finalmente, Boloni trecea în Hexagon printr-un set de întâmplări invocate într-un ziar francez din ianuarie '89: "A intervenit Pierre Tordo, fost antrenor la Sedan, responsabil azi al unei mici echipe  din divizia a patra. El cunoștea situația jucătorului român. Și știa că Philippe Redon, antrenorul lui Creteil, era în căutarea unui joker pentru a-și întări efectivul. Așa că Boloni a debarcat la Creteil, a disputat un turneu de sală la Montlucon, apoi un amical contra lui Clermont-Ferrand. Redon a fost cucerit. «În ciuda vârstei, l-am descoperit puternic fizic pe Boloni. Am nevoie de un jucător care să-mi fortifice centrul terenului și să-mi facă legătura între sistemul defensiv și cel ofensiv»".

acord transfer orleans1

Acordul de transfer al lui Boloni de la Racing Jet la Creteil

Și presa de atunci își punea aceleași întrebări financiare: "Suma primită de jucător la semnătură? Suma vărsată către clubul belgian? Mister!". Pomenea totuși de anumite beneficii ale lui Boloni: "Salariu lunar de 40.000 de franci, mașină și apartament". Într-o conversie actuală aproximativă, ar însemna că Loți încasa în jur de 6.200 de euro pe lună.

29.000 de dolari înmânați lui Marian Albu

Documentul cel mai elocvent e însă o chitanță datată 17 iunie 1989 și semnată de trezorierul Marian Albu, cel care avea să se ocupe de finanțele FRF și după Revoluție, în mandatele lui Mircea Sandu. Cu antetul FRF, documentul dezvăluie o parte a tranzacțiilor din "operațiunea Boloni".

Textul e limpede: "Am primit din partea dlui BOGNAR GYORGY suma de 29.000 de dolari SUA reprezentând indemnizația de transfer pentru jucătorul român Boloni Ladislau de la clubul Steaua București, până la 30 iunie 1992, la clubul de fotbal Orleans Cedex". Banii însemnau cota percepută de FRF de pe urma cedării mijlocașului la echipa din liga secundă franceză.

chitanta transfer orleans1

Așa arată chitanța prin care Marian Albu a încasat 29.000 de dolari pentru FRF din transferul lui Boloni la Orleans

Marian Albu spune că, la momentul iunie 1989, era șeful financiar al Consiliului Național pentru Educație Fizică și Sport (CNEFS): "Nu-mi amintesc despre o asemenea operațiune. Chiar nu-mi explic de ce apare acolo numele meu, pentru că nu aveam nicio legătură cu transferurile fotbaliștilor. Eu răspundeam de întreg sportul românesc la CNEFS".

"Dacă te prindeau cu 50 de cenți nejustificați, făceai pușcărie"
Oferă totuși o nuanță: "Au trecut atâția ani de atunci. E posibil să fi avut un mandat de încasare, iar apoi banii au fost depuși la casierie și au ajuns mai departe la bugetul statului. Ca să încasezi orice sumă trebuia să existe inițial o aprobare punctuală în Comitetul Executiv al CNEFS, iar la final sumele se constituiau ca aport valutar în contul statului. Condițiile erau draconice. Dacă te prindeau cu 50 de cenți nejustificați în buzunar, făceai pușcărie! Nu-mi dau seama cine negocia acele transferuri, care au fost, oricum, cazuri de excepție. Președintele CNEFS se prezenta însă direct la cabinet la Emil Bobu și raporta toate datele: cât, cum, în ce fel. Condițiile erau aprobate de Comitetul Central. Până acolo se ajungea!"

"Cine și-ar fi permis înainte de '90 să încaseze o sumă cu chitanță și să n-o depună? Făceai asta doar dacă ai fi vrut să fii împușcat! Intrai direct la subminarea economiei naționale. Nu era de joacă"
Marian Albu, fost trezorier CNEFS/FRF

Citește în episodul următor:

  • Secretele transferurilor la Lens ale lui Pițurcă și Stoica
  • Povestea unei partide de vânătoare alături de Piți
  • Cu ce alți jucători români a mai colaborat înainte și după Revoluție

Save

Save

Save

Comentarii (7 ) Adaugă comentariu

conasu_boeru  •  04 Mai 2017, 22:17

Postat de Vasi Mar pe 04 Mai 2017, 10:57

tocmai tu comentezi ***?....dinamo ...echipa securitatii si militiei!

Tu ai citit articolul și tot nătâng ai rămas ?! Tu ai văzut ce scrie acolo , sau nu stii carte ?! Bați câmpii fără să ai idee ce se întampla....deși s-au spus câte ceva în articol !

conasu_boeru  •  04 Mai 2017, 22:14

Tu ai citit articolul și tot nătâng ai rămas ?! Tu ai văzut ce scrie acolo , sau nu stii carte ?! Bați câmpii fără să ai idee ce se întampla....deși s-au spus câte ceva în articol !

Romeo Ionescu  •  04 Mai 2017, 20:23

se știe că Boloni i-a spus lui Valentin că vrea să joace afară. A plecat când avea 34 de ani, iar în România Loți nu s-a simțit bine, deși a jucat foarte mult pentru națională. Pițurcă a plecat când avea 33 de ani, iar Stoica 35, Cămătaru ”mai tânăr” la 31, vârste la care niciun club mare nu mai dă bani, chiar dacă în România aceștia au avut cariere respectabile. Toți depășiseră vârsta de 28 care se vehicula pentru permisiunea de a pleca din divizia A. În condițiile în care românii treceau prin cea mai neagră perioadă din 1960 încoace, transferurile ar fi fost o bună sursă de valută, Hagi, Popescu, Răducioiu ar fi adus bani frumoși țării. Altfel, au adus bani prăduiți de cluburile lor.

Vezi toate comentariile (7)

Comentează

Conectează-te cu facebook la contul tău sau înregistrează-te pentru a adăuga comentarii


1500 de caractere ramase