1 comentarii. Scrie și tu!

Nunta unei campioane mondiale » Gianina Beleagă descrie pentru Gazeta Sporturilor nunta Ionelei Lehaci, colega sa de barcă

Ionela s-a căsătorit week-endul trecut, la Suceava. Alesul inimii, Marius Cozmiuc, e și el canotor în lotul național 

DIN CUPRINS:
Gianina a povestit pas cu pas cum s-a desfășurat cel mai important moment din viața bunei sale prietene Ionela Lehaci.
Pentru o zi, Ionela și Gianina nu au mai făcut echipă. Fără a fi geloasă, domnișoara de onoare a lăsat-o în grija soțului!
Tradițiile au fost respectate cu sfințenie de tinerii căsătoriți, iar Gianina a redat reacțiile celor prezenți.

2 medalii de aurau cucerit în 2017 Ionela Lehaci și Gianina Beleagă. Au fost campioane mondiale de senioare și campioane mondiale de tineret



Nu e mare deosebire între o nuntă în Plutonița și una în Valea Moldovei. Aceleași obiceiuri, aceeași găină care se joacă, nași de cununie cât mai mulți, domnișoare de onoare să fie, ca să nu mai trebuiască! Până și palinca are același gust.

Fie că vrei sau nu, trebuie să o guști de când intri pe poartă, prima dată. Ești întâmpinat de vreo trei băieți înalți, frumoși, "la 4 ace", cum se spune în termeni moderni, care nu te lasă până nu guști din acea "licoare" de vreo 50 de grade. Mai sunt și domnișoarele de onoare care te servesc cu prăjituri parcă să-ți mai taie din amarul palincii, dar dulcele mai bun nu e cel din prăjituri, ci din zâmbetele lor. Toate încearcă să ajute cât mai mult și să îi întâmpine pe toți invitații cum se cuvine.

Înfrumusețarea femeilor

În casă e forfotă mare. Toată lumea fuge din dreapta în stânga, dintr-o cameră în alta, poate, poate reușește să mai bifeze un lucru. La început sunt sesiunile de machiaj. Prima dată eu, pentru că am fost cea mai rapidă, apoi câteva doamne pentru niște retușuri, "să nu mi se mai vadă roșeața din obraji", apoi alte domnișoare de onoare, iar la urmă mireasa. Concomitente cu machiajul sunt și sesiunile de coafură. Toate femeile își doresc să arate cât mai bine!

Salvarea lui Florin

Apare și fotograful. Florin, fratele miresei, respiră ușurat fiindcă venise la pachet cu cravata lui. Un cavaler nu poate fi adevărat fără accesoriul definitoriu, cravata. După ce se instalează echipamentul de fotografiat, s-a început activitatea. Prima dată poze rochiei: din dreapta, din față, din spate, urmate de pozele cu mireasa în jurul rochiei. Toți erau fascinați. Nu o mai văzuserăm până atunci pe Ionela atât de feminină.

Îmbrăcatul miresei

A urmat îmbrăcatul rochiei. Toate cele patru domnișoare de onoare și încă alte trei fete, împreună cu o nașă de cununie, o ajutăm. Fiecare face câte ceva: una așază trena, alta are grijă să nu-și strice mireasa coafura, eu închid nasturii. Am avut treaba cea mai dificilă pentru că nasturii erau foarte mici și foarte mulți.

După ce am "gătit" mireasa, a venit rândul altor poze. Toți am vrut să surprindem acele momente, plus că mirele s-a lăsat așteptat ... cam mult.

Cam nepunctual mirele!

Venise și familia Lipă, președintele federației. De când a intrat pe poartă, doamna Lipă avea emoții și se simțea cum îi tremură vocea. Apoi au tot venit rude, prieteni, vecini, doar mirele, nu! Trecuse aproape o oră de când ar fi trebuit să ajungă, însă nuntașii nu au lăsat loc de așteptare. Au dansat în curte până a ajuns alaiul mirelui. La un moment dat începuse și ploaia, însă hora nu s-a rupt niciun moment.

Într-un final se aude din capătul străzii o altă muzică. Ies pe balcon și îi văd. Cu zâmbete pe fețe și mergând de parcă intenția lor chiar a fost să se lase așteptați, se apropie încet mirele, celelalte două domnișoare de onoare la brațele lui, familia mirelui și încă alți câțiva oameni pe care nu îi cunoșteam.

Când i-am zis Ionelei că au ajuns, peste stresul citit pe fața ei a apărut un zâmbet de fericire. "Ascundeți mireasa!", a zis cineva. Ea îmi tot zicea: "Stai lângă mine, să mă ajuți cu florile!". Eu: "Da! Să trăiți!"

Eram hotărâți ca mirelui să nu-i fie așa ușor să o vadă. Când a intrat în casă, eram câțiva oameni care ne-am pus în fața intrării: "Scopul și durata vizitei?". Cu emoție și tremur în voce, Marius a încercat să fie autoritar. La început nu l-am lăsat să-și vadă soața, dar apoi cineva a strigat: "Hai, că, săracul, nu mai poate!" și până la urmă, cine suntem noi să stăm în calea fericirii oamenilor?!

Dansul găinii

Toți eram cu sufletul la gură în momentul când mirele și-a văzut pentru prima dată mireasa îmbrăcată în alb. După un "wow!" ieșit din inimă și un sărut, aplaudat de toți, a început iar o sesiune de poze, apoi mirii și părinții s-au așezat la masă pentru așa-numitul "dans al găinii". O doamnă, Titița cum îi spuneau cei ai casei, luase un pui.

Luase un pui gătit în mâini și a început să danseze cu el în fața mesei la care erau așezați nuntașii. Își pregătise o strigătură, însă eu nu am auzit-o foarte bine, luându-mi un moment de respiro și plecând în altă cameră să mă odihnesc cinci minute. Știu doar că mirii au rupt bucăți din acel pui, iar femeia zicea: "Precum mirele a rupt capul găinii, așa va conduce el!". Strigătura Titiței avea rimă, a mea nu...

Iertăciunea

După dansatul găinii, toți am coborât în curte, unde alți invitați ne așteptau. Dar să nu uităm de acele două perne și două scaune așezate în mijlocul "ogrăzii"!
Iertăciunea e un alt obicei de prin zonă prin care mirii își cer iertare de la părinți dacă i-au supărat până atunci și prin care ei conștientizează că, de-acum, partenerul e mai important decât oricine altcineva. Părinții, doamna Lipă, și ea din zonă, eu și mulți alții aveam lacrimi în ochi. Domnul care spunea acele cuvinte a emoționat pe toată lumea.

Cununia religioasă

În timpul slujbei, după cum e tradiția, s-au aruncat bomboane pe jos. Totul a fost "ca la carte". După ce a avut loc cununia religioasă, preotul a spus câteva cuvinte, sfaturi pentru cei doi soți, care de-atunci își începuseră drumul precum o singură persoană.

Petrecerea

Am ajuns în Suceava, hotelul Balada. Un hotel superb și imens. Totul părea impecabil! Totul, dar mai ales candy bar-ul. Noi, fiind la categorie ușoară, avem o problemă cu asta. Când l-am văzut, am spus că acolo îmi voi petrece aproape toată noaptea. Nu a fost deloc așa. Nu am putut mânca mai nimic!

După ce, într-un final, am condus toți invitații, și au fost aproximativ 500!, am mâncat puțin și apoi a început dansul mirilor. Erau superbi. Cred că Marius a luat câteva lecții bune de dans.

S-a dat startul petrecerii. Hore, sârbe, iar hore și iar sârbe. Toți dansau. Ringul era plin. Din când în când mai mergea câte un cuplu și mai lua câte o înghițitură, apoi se întorceau repede la dans ca nu cumva să se răcească.

A urmat furtul miresei. Inițial, am avut în plan ca domnișoarele de onoare să furăm mirele, să mai schimbăm tradiția. Ne-am răzgândit fiindcă acel moment era de fapt al miresei și n-am vrut să schimbăm ceva, poate aducea ghinion.

Unde să ducem mireasa? În club nu mai era permis, afară era frig, aveam la dispoziție doar jumătate de oră fiindcă trebuia să fie în sală pentru surpriza din partea socrilor. Un băiat a sugerat să o ducem la McDonald's. Primeam mâncare gratis! Dar cine se mai gândea la mâncare? Într-un final ne-am decis să o ducem la Cetatea de Scaun. Am ajuns acolo. Erau vreo șapte băieți, mireasa și eu. Doar eu am apucat, dintre celelalte domnișoare, să prind momentul și, sincer, eu am luat-o pe Ionela din restaurant. Au zis "să nu bată la ochi dacă o scoate un băiat".

Ajunși la Cetate, am pus muzică, am dansat puțin, unii au luat mireasa în brațe, am făcut niște poze și acum, hai să negociem mireasa! Mirele a încercat să se scoată, dar noi eram hotărâți să nu ne lăsăm ușor. Până la urmă am fost indulgenți și Ionela a fost recuperată de Marius.

Au fost alte multe hore, oameni chiuind, urmate de aducerea tortului. Un tort superb! În vârf era o barcă de dublu cu un mire și o mireasă vâslind în sincron. Aici am fost trădată de Ionela! Dar mi-a trecut supărarea gustând din el. Tortul era alcătuit din sute de minitorturi. Când plecai de la petrecere, mirii te așteptau în fața ieșirii cu mărturiile, două sticluțe albastre, și cu câte un minitorturi pentru fiecare invitat. Imaginați-vă câte au fost!

Declarația de dragoste

Spre dimineață, când deja plecase aproape toată lumea, am mai rămas câțiva tineri, cei mai viteji. Ne săturaserăm de muzică populară. Voiam ceva mai "zbânțuitor". Am conectat un telefon la boxele din sală și petrecerea a început din nou! Ne-am consumat și puțina energie care mai rămăsese. Apoi ne-am așezat la masă sportivi, foști sportivi și mirii, am mai povestit puțin. Afară se lumina de ziuă. Am plecat spre casă cu gândul la colega mea, la prietena mea și la nuntă. O nuntă la care m-am simțit excelent.

Când am văzut-o, strălucind în rochia de mireasă și cu acel zâmbet pe față, mi-am dat seama că eu chiar o iubesc! Îmi e ca o soră, cu bune, cu rele, certuri, contraziceri, dar mereu alături de mine, mereu vâslind și simțind la unison. Nu știu dacă așa trebuie să fie echipa ideală, dar, anul ăsta, noi suntem cele mai bune din lume! Avem împreună un titlu european și două medalii de aur la Campionatele Mondiale, însă ea a mai dobândit ceva în plus fața de mine, un alt aur strălucitor pe deget și un alt nume. Ne-a purtat noroc numele "Lehaci", să vedem ce poate face "Cozmiuc"!

7este locul ocupat de Ionela și Gianina cu barca României la Jocurile Olimpice de la Rio 2016. La 21 de ani, cele două au fost cele mai tinere sportive din concurs

Save

Save

Comentarii (1 ) Adaugă comentariu

 •  01 Noiembrie 2017, 12:19

In primul rand "Casa de piatra " tinerilor superbi !!! Articolul este minunat iar relatarea nuntii de-a dreptul fascinant . Se poate simti emotia de bucurie fata de niste tineri speciali . Multa fericire le dorim, unchiul si matusa mirelui din Timisoara . Felicitari !!!

Vezi toate comentariile (1)

Comentează

Conectează-te cu facebook la contul tău sau înregistrează-te pentru a adăuga comentarii


1500 de caractere ramase