1 comentarii. Scrie și tu!

EXCLUSIV Reconstituire specială a Gazetei » Cine a fost primul pe Moldoveanu? 2.544 de metri îşi caută, şi azi, întâiul piolet

Cel mai înalt vârf din România n-are descălecător. Poate fi un cioban, un grănicer de-ai Mariei Tereza ori un botanist muntean. Până pe la 1920 s-a vorbit rar despre el. Apoi au pornit la drum legendele. Mont Blancul francez a fost culcat la pământ în 1786. Noi încă săpăm!

Articol de Cătălin Oprişan
Luni, 24 Septembrie

Din Cuprins:
De unde vine denumirea de "Moldovean" 
Care ascensiune e considerată prima oficială pe cel mai înalt munte de la noi
Ce s-a întâmplat în 1873
Investigația lui Nicu Baticu, un titan al alpinismului românesc

De fiecare dată când 29 mai - una dintre zilele astrale ale omenirii, cum spunea Stefan Zweig - a bătut la uşă, iar iubitorii muntelui au purces la a căuta noi şi noi detalii despre Sir Edmund Hillary şi al său şerpaş, Tenzing Norgay, cuceritorii din 1953 ai "Acoperişului Lumii", mulţi s-au întrebat cine a făcut asta pe Moldoveanu, cel mai înalt vârf de la noi.



Cine a ajuns primul? Când şi cu ce ocazie? Sigur, creasta din Făgăraş nu este Everest, e de trei ori şi jumătate mai scundă, dar era clar că cineva fusese primul aici. Sau nu? Cărţile de specialitate nu amintesc, concret, nimic despre asta! Alpiniştii adevăraţi, căţărători cu urcări şi coborâri mai multe decât are un muritor la metroul din Pipera, s-au dat bătuţi.

Federaţia română de specialitate n-a putut ajuta decât parţial: nu ştie despre pionier, în schimb îţi dă coardă şi te trimite la doi împătimiţi ai muntelui: unul de la noi, altul din Germania. Cu ajutorul Domniilor lor haideţi să luăm în spate rucsacul, să punem mâna pe beţe şi să începem urcuşul: de unde vine denumirea de "Moldovean" şi cine a culcat, întâia oară, cei 2.544 de metri, cel mai înalt vârf din România?

De la "Bunul Împărat" la Piatra lui Tunsu

Munţii Făgăraş sunt pomeniţi, pentru prima oară în istorie, pe o hartă, "Chorografia Hungariae", a lui Lazarius, tipărită în 1528. Două decenii mai târziu, F. Schur, din Königsberg, publică "Vegetaţia crestelor Carpaţi". "Bunul Împărat" Iosif al II-lea al Sfântului Imperiu Roman (1741-1790) face cinci călătorii pe teritoriul României de astăzi şi dă poruncă de stabilire a graniţei dintre Ardeal şi Muntenia.

Ofiţerul cezaro-crăiesc braşovean Jacob Zultner se ocupă personal de această îndatorire şi urcă primul pe Piatra lui Tunsu, vechea denumire a Negoiului, la 2.535 metri, pe la 1750. În lipsa altor date, aceasta este considerată prima ascensiune oficială pe cel mai înalt munte de la noi. Pentru că cei 2.544 m se află de cealaltă parte a graniţei, nimeni nu discută despre ei. La 1841, Ludwig Reissenberger, învăţător, meteorolog şi arheolog din Sibiu, se apucă de măsurători exacte în zonă.

moldoveanu 5

Harta de azi, cu cele mai înalte trei vârfuri din România: Moldoveanu, Negoiu, Viştea Mare FOTO: Arhiva SKV

1873 este un an extrem de important. Atunci apare "Siebenbürgischer Alpenverein" (SAV), "Asociaţia Alpină Ardeleană", la Braşov, prima asociaţiune de turism montan de pe teritoriul actualei Românii. Opt ani mai târziu, se naşte "Siebenbürgische Karpatenverein" (SKV) ("Asociaţia Carpatină Ardeleană"), la Sibiu, care are, la fondare, opt secţii şi care, continuându-şi activitatea şi în momentul în care dumneavostră lecturaţi aceste rânduri, este cea mai veche grupare montană de la noi din ţară şi una dintre cele mai respectate din lume. Se încep construirea cabanelor pe Negoiu şi pe Trăsnita şi, pentru că există posibilităţi de adăpostire, expediţiile alpine sporesc ca număr.

Dar, cu toate acestea, cei 2.544 nu există, din trei motive: se află în altă ţară, nimeni nu crede că Negoiu poate fi întrecut, iar ceea ce se va dovedi a fi, în viitor, vârful Moldoveanu, era botezat "Viştea Mare", cu "doar" 2.527 metri! Până la începutul secolului al XX-lea, toată atenţia este, aşadar, îndreptată spre "majestatea Carpaţilor", "cel mai înalt vârf din Carpaţi". O hartă de la 1902 arată că Negoiu măsoară 2.534 de metri, aşa că cel mai înalt munte de la noi - în realitate, Moldoveanu, era pierdut în ceaţă, la propriu şi la figurat, cu 120 de ani în urmă.

moldoveanu 4

Pare greu de crezut, dar, înainte de 1918, Moldoveanu, cel mai înalt vârf din România...nu exista. Nu se ştia mai nimic despre înălţimea sa, fiind trecut, cu litere mici, la categoria "şi alţii" FOTO: Arhiva SKV

Protonotarul din Zărneşti şi lada fotografică

Este momentul în care se fac primele referiri, tangenţiale, la vârful Moldoveanu. Ioan Turcu, născut la Zărneşti, protonotar de Făgăraş, pensionat, scrie o lucrare importantă, "Excursiuni pe Munţii Ţării Bârsei şi ai Făgăraşului", în care povesteşte epopeea montării stâlpilor de graniţă cu... România, până la Marea Unire de la 1918 mai fiind câteva decenii.

"Ofiţerii statoriră cu instrumentele lor locul stâlpului, pe coasta Colţului Viştei Mari, 300 de metri mai în jos de la vârful numit La Bold. Deodată, ni se lumină înainte şi văzurăm întreaga câmpie a Ţării Oltului către Făgăraş şi toate comunele din împrejurime, ca o prea frumoasă grădină. Fiind astfel stâlpul aşezat, am scris şi noi hârtia aflată în pahar de căpitanii români salutare celor care au lăsat-o şi celor ce vor găsi-o după noi, apoi am subscris-o cu toţii şi am pus-o în pahar"

Pe la 1897, un temerar urcă sus, cu a sa ladă fotografică, cu tot cu trepied, cu geamurile fotosensibile. Trage cadre senzaţionale, într-unul dintre ele se distinge, clar, vârful Moldoveanu, dar pentru că este în altă... ţară, nu e luat în considerare.

Anii trec. La 1 decembrie 1918, la Alba Iulia se scrie Unirea cea Mare, moment în care dispar "munţii de dincolo" şi cei de "dincoace". Se fac măsurători mai aproape de realitate. Apare Clubul Alpin Român şi se nasc căţărările moderne. E prima oară când se vorbeşte, concret, despre Everestul nostru. "Moldoveanu poartă numele de Muntele Valea Rea pe versantul lui estic, de Moldoveanu pe versantul vestic şi de Colţul Vistei Mari în Transilvania", scrie Alexandru Rudeanu în 1938, în "Ascensiuni grele în Munţii Făgăraşului", Buletinul Clubului Alpin Român, anul VI.

Nicu Baticu şi Maria Tereza

Niculae Baticu, un titan al alpinismului românesc, o legendă pe care comuniştii aveau să o zvârle în temniţe reci, începe să scrie despre Moldoveanu care, cu ai săi 2.544 de metri, devine cel mai înalt vârf românesc. După aproape 200 de ani, Negoiu e detronat.

Se vorbeşte despre cel mai semeţ pisc din Carpaţi, dar măsurătorile arată că Gerlachovsky, din Tatra, cu 2.655 de metri, e numărul 1. Baticu sapă. Găseşte că localnicii îi spun "Cioca Moldoveanului", unde "cioacă" desemnează un vârf de munte sau de deal. Ajunge la un act al unui oarecare Ion Moldoveanu, din Argeş. Bătrânii din zonă vorbesc şi despre stâna unui cioban venit din Moldova, dar nimic nu e sigur. Baticu nu abandonează. Merge pe fir, vrea să afle cine a fost primul. Găseşte că încă de pe vremea Mariei Tereza, pe la 1761, generalul Adolf Nikolaus von Buccow (Bukow), comandant militar şi guvernator al Transilvaniei, instituise pichete de grăniceri care patrulau şi pe coastă, aşa că locurile erau de mai bine de două secole umblate, fiind greu de stabilit cine fusese, cu adevărat, pionierul...

Vremurile se scurg, cărările se bătătoresc. Mulţi ajung la 2.544 de metri, fac selfie-ul cu crucea pe care, până mai ieri, fluturau steagurile şi eşarfele şi, tot în aceeaşi zi, coboară (salvamontiştii din Argeş au curăţat locul, crucea va ajunge la muzeu!). Nimeni nu mai vrea să afle cine a spart gheaţa, de unde s-a plecat...

Doar jos, în Cârţişoara, locul Bădiei Cârţan, bătrânii satului sunt gata oricând să-ţi depene o poveste. Viştea Mare a rămas acolo unde s-a aflat dintotdeauna. Viştea Mică s-a dat de trei ori peste cap şi s-a transformat în Moldoveanu. De atunci, aşa stau lucrurile....

* surse: Wikipedia, Sfatulbătrânilor, sargakereszt și mulţumiri domnilor Manfred Kravatzky şi Marcel Şofariu (SKV), Federaţiei Române de Alpinism

Cum sunt treburile la vecini acasă?

midzor

Moldovenii au Piscul lui Miron ori Dealul Bălăneşti. Cum cel mai înalt punct de peste Prut măsoară 430 metri, nu se poate vorbi despre o escaladare. Musala din Bulgaria este cel mai înalt vârf din regiune, cu 2.925 de metri. Nu se ştie când a fost cucerit cu precizie, dar papirusurile găsite au arătat că escaladări se făceau încă din vremea lui Filip al II-lea, tatăl lui Alexandru cel Mare.

Bulgarii şi sârbii sunt despărţiţi de Midzor (foto sus), vârful cu 2.169 de metri. Pentru că se află la graniţă, trecerile erau interzise în zonă până la căderea comunismului. Ungaria vine cu Kekes, "Muntele Albăstrui", care, cu 1.014 m, ocupă locul al treilea la turism, după lacul Balaton şi Dunăre. În fine, Ucraina soseşte cu vârful Hovârla, de 2.061 m, aflat în Munţii Maramureşului. Chiar dacă nici aici nu se cunoaşte cu exactitate prima ascensiune, Leopold Wajgel, de la "Galician Tatra Society", este considerat întâiul, în 1880.

Cele mai înalte vârfuri din România

1. Moldoveanu (2.544 m, Făgăraş)
2. Nehoiu (2.535 m, Făgăraş)
3. Viştea Mare (2.527 m, Făgăraş)
4. Parângul Mare (2.519 m, Parâng)
5. Lespezi (2.517 m, Făgăraş)

Mont Blanc a fost cucerit în 1786!!!

moldoveanu5

Primul vârf important, Mont Blanc, din Franţa, a fost cucerit pe 8 august 1786, de către Jacques Balmat şi Michel-Gabriel Paccard.  A urmat Elbrus, din Rusia, 5.642 de metri, locul în care a fost înlănţuit titanul Prometeu, cel ce a furat Olimpului focul şi l-a dus muritorilor. Acesta a căzut pe 22 iulie 1829. 11 ani mai târziu, Pawel Edmund Strezelecki urca pe Kosciuszko, în Austrlia, la 2.228 de metri.

Trei alpinişti ajungeau pe Kilimanjaro, în Tanzania, la 5.895 de metri, în anul morţii lui Eminescu, pentru ca Aconcagua (6.952) să "cadă" la 1897. Pe 7 iunie 1913, Hudson Stuck şi echipa sa rezolvă Denali / McKinley, care, cu 6.194 de metri reprezenta cel mai înalt pisc din America de Nord. Probabil cea mai importantă clipă este cea în care Sir Edmund Hillary şi şerpaşul Tenzing Norgay (foto) ajung pe Everest, la 8.848 de metri, pe 29 mai 1953. A urmat Puncak Jaya, în Indonezia, în 1962, apoi Masivul Vinson, în 1966, şi lista celor mai înalte vârfuri de pe fiecare continent era închisă.

500 este numărulde ascensiuni pe care sibianul Adalbert Bella Szalay le-a efecutat pe cei mai înalţi munţi de la noi începând de pe la 1890

Comentarii (1 ) Adaugă comentariu

baruch  •  24 Septembrie 2018, 10:01

moralul fabulei fiind: "romanii nu dau doi bani pe trecut". chiar si acum, cand avem aceleasi posibilitati de inregistrare/consemnare ca ale celorlalti, singurele urme pe care le vom lasa vor fi pozele de pe facebook. as merge chiar mai departe si as spune ca nu numai ca ne este indiferent trecutul, dar uneori chiar il detestam. orice om politic in romania il capuieste pe ala de dinainte, cand cineva pune mana pe o casa monument istoric o darama cu ura si dispret, ca sa ridice un S+P+M+6E+2ER (cazul fostului antrenor titi dumitriu)...

Vezi toate comentariile (1)

Comentează

Conectează-te cu facebook la contul tău sau înregistrează-te pentru a adăuga comentarii


1500 de caractere ramase