11 comentarii. Scrie și tu!

SUPERLATIVELE GSP 2017 » INTERVIU EXCLUSIV. Simona Halep, sportivul anului în România: "Cel mai greu an, dar și cel mai frumos! Parcă s-a topit toată suferința"

Simona Halep va ține întotdeauna minte 2017, atunci când a devenit lider mondial, performanță care iese în lumină

Articol de Luminiţa Paul, Roxana Fleşeru
Miercuri, 20 Decembrie 2017

Din cuprins: 
Cum s-a schimbat Simona din 2013 și până acum
Ce mesaj le-ar transmite copiilor ei peste 20 de ani
Topul meciurilor care au marcat-o cel mai mult în 2017
Ce ținte și-a propus în 2018

Au trecut 4 ani de când Simona câștiga primul trofeu de " Cel mai bun sportiv al anului", oferit de Gazetă în urma anchetei tradiționale. Chiar ea o spune, s-a schimbat destul de mult de atunci, din 2013, când împărțea prima poziție cu Ana Maria Popescu, spadasina campioană mondială, olimpică și europeană. E altă jucătoare acum, cu o mai mare anvergură, dar și altă persoană, a cărei maturitate se rotunjește de la lună la lună și de la turneu la turneu.



Halep a triumfat clar în mulțimea voturilor de anul acesta, când a atins cea mai înaltă poziție a clasamentului mondial. Premieră pentru o româncă, performanță dorită de toată lumea, dar reușită de atât de puțini! O săptămână magică, victorii stelare și un zâmbet imens dizolvat în parfumul trandafirilor roșii, cei din trofeul în formă de 1 oferit la Beijing. O săptămână care a venit însă după multe altele în care a jucat, a învins, a încercat, s-a temut, a ezitat, a luptat, a revenit, a depășit dureri și, mai ales, nu a încetat să spere. Chiar dacă ratase 3 ocazii de a deveni numărul 1 mondial. Simona vorbește despre acest an, periindu-i punctele luminoase și pe cele întunecate. O face privind cu încredere peste umăr, la ce a fost, dar, cu atât mai mult, la ce își dorește și poate obține. Chiar în 2018.

- Simona, primești pentru a treia oară trofeul Gazetei Sporturilor. L-ai câștigat în 2013, 2014 și acum din nou. Cum s-a schimbat Simona de atunci și până acum?
- Mult, din toate punctele de vedere, mă simt mult mai stăpână pe mine, mai încrezătoare și privesc cu totul altfel toate lucrurile care țin de tenis și de viață, în general. Pot să zic că am aceeași pasiune pentru tenis și din ce în ce mă motivez mai bine, poate pentru că am atins cel mai înalt nivel, asta mă împinge să vreau și mai mult. Sunt mai matură.
- Ancheta Gazetei Sporturilor înseamnă o recunoaștere care vine din trei părți: de la fani pe net, de la ziariști și de la specialiștii din federații. Cum privești această recunoaștere triplă?
- Orice recunoaștere înseamnă mult, că e sport individual, că e sport de echipă, că sunt pe cont propriu, că am echipa mea. Nu am contact profesional cu alți oameni, dar e plăcut să auzi că lumea te apreciază, îți apreciază munca, jocul, rezultatele. Cred că e cel mai frumos lucru și e plăcut să primesc premii (zâmbește).



"S-a topit toată suferința"

- Peste 20 de ani, când copiii tăi te vor întreba cum a fost anul în care ai devenit numărul unu mondial, ce o să le povestești?
- În primul rând, o să le spun că a fost cel mai greu an, dar a fost și cel mai frumos. În ziua în care am ajuns pe primul loc parcă s-a topit toată suferința adunată în timp, dar a fost și o împlinire profesională foarte mare. Chiar dacă până acum am avut rezultate, am fost în top cinci de câțiva ani, numărul unu e special și foarte greu de atins. Am avut trei încercări, nu am reușit, pot să spun că renunțasem la ideea de a ajunge numărul unu, dar am continuat să muncesc mult, chiar mai mult decât am făcut-o până atunci, până în octombrie. De aceea am reușit să trec pragul acolo unde nu mă așteptam. Uneori, când nu te aștepți se întâmplă niște lucruri.
- Un an complex, cu momente foarte frumoase și bune, dar și cu hopuri. Care e primul lucru care-ți răsare în minte când te uiți înapoi?
- Faptul că am putut să revin după accidentare, a fost o perioadă destul de grea, prima oară când am avut probleme grave la genunchi. Am stat vreo 2-3 luni fără turnee, n-a fost ușor să revin, dar după ce am văzut că pot să fac rezultate repede, la Fed Cup, când am câștigat meciurile acelea două, atunci mi-am dat drumul și am început să cred că nu mi-am pierdut ritmul și că doar am nevoie de un pic de timp.

Dulce și sărat

- Ai avut 45 de meciuri câștigate în 2017. Care sunt primele cinci care îți vin repede în minte?
- De la Roland Garros, meciul cu Svitolina, unde am întors. Cu Ostapenko la Beijing. Finala de la Madrid cu Mladenovic, apoi cu Konta la Cincinnati și cu Watson la Cupa Fed, primul de după revenire.
- Au fost și 17 înfrângeri, care sunt cele care te-au marcat?
- Cea mai importantă a fost cea cu Șarapova, de la US Open. M-a motivat. Bineînțeles, Roma, unde m-am accidentat și am fost foarte tristă după aceea, Konta la Wimbledon și Muguruza la Cincinnati, unde nu am reușit emoțional să mă adun.
- Pentru că ai adus vorba despre accidentarea de la Roma, cum a fost să joci la Roland Garros timp de două săptămâni cu acea problemă?
- Sâmbătă, cu o zi înainte de startul Roland Garros-ului, atunci am început să joc tenis. Înainte am stat vreo cinci-șase zile. Vorbeam cu domnul Țiriac pentru că el plecase de la Roma și nu văzuse cum m-am lovit, dar i-am trimis poza și a zis că trebuie să renunț la Roland Garros, că sănătatea e mai importantă.
- Arăta foarte urât?
- Sunt trei tendoane acolo, cel mai puțin important era rupt, așa mi-au spus la Paris. Mi-au zis că-mi va fi foarte greu să joc, dar n-am renunțat, am făcut recuperarea, mi-am făcut exercițiile, tratamentul. Prima oară când am intrat în teren am strâns foarte tare piciorul în tape și am văzut că pot să joc și atunci am început să cred că se poate.
- Cât de mult te durea?
- Nu am simțit durere, fiind foarte strâns nici nu puteam să-l mișc. Poate nici n-am vrut să mă doară, uneori partea mentală domină și durerea, și tot.

Când a fost la maximum

- Apropo de meciul cu Johanna Konta, sunt mulți care spun că a fost unul dintre cele mai bune ale anului din punctul de vedere al calității tenisului.
- Cel de la Wimbledon?
- Da.
- A fost. Poate fi în top cinci în anul acesta, pentru mine a fost mai greu pentru că jucam pentru locul 1. Și pentru ea a fost greu, juca acasă, sferturi de finală, deci presiunea era în ambele părți, dar ca nivel de tenis a fost printre cele mai bune.
- Poate miza aceasta și de o parte, și de alta poate genera astfel de meciuri?
- Da, uneori presiunea face bine și te motivează, îți dă putere să joci la un nivel foarte foarte înalt.
- Dar meciul care te-a mulțumit pe tine, în care ai jucat tenisul perfect în 2017, care ar fi ?
- Au fost ceva meciuri în care am jucat bine anul acesta. Din punctul meu de vedere am jucat foarte bine până la set și 3-0 finala de la Roland Garros. Ca stil de joc. După aceea am jucat și câteva meciuri în America, am mai jucat bine și cu Șarapova. Nu știu să zic ce aș pune pe primul loc, e foarte greu.
- Au mai fost meciuri, victorii clare, precum acel 6-2, 6-1 cu Sloane Stephens în semifinale la Cincinnati, una dintre acele întâlniri în care totul a curs repede și lin.
- Se poate, nu-mi venise în minte acel meci... Da, acolo chiar am jucat, mi-a intrat tot. Pot să-l pun pe locul unu.


Săptămânile de adaos

- Ce se întâmplă atunci când nu joci? După Turneul Campioanelor, spre exemplu, care a fost programul tău, cât ai stat fără tenis?
- După Singapore? Aproape patru săptămâni, cel mai mult de până acum. Darren mi-a spus că îmbătrânesc și de la an la an trebuie să adaug perioade de acest gen, fără tenis (râde). Chiar am simțit că am nevoie de o săptămână în plus.
- Fără mișcare?
- Nu, fără tenis. În sală de forță am fost după două săptămâni. Am mers acasă la Constanța unde am alergat un pic, am fost la munte, și acolo am alergat un pic, peste tot pe unde am fost am alergat un pic, dar nu pregătire-antrenament, numai așa, să-mi dau drumul la corp pentru că dacă stau foarte mult amorțesc. După aceea am luat-o ușor-ușor la sală, pe teren câte o oră, acum am ajuns să joc două ore, să mă antrenez și să fac pregătire fizică. Pot să spun că nivelul a revenit la normal, mai am de exersat jocul pe puncte, acolo e mai dificil pentru că mișcările sunt altfel, coordonarea e alta, trebuie să intri în ritm, dar în mare sunt ok.
- Vorbind de extrasezon, unii folosesc această perioadă pentru a mai pune ceva în jocul lor, să mai corijeze, să îmbunătățească unele aspect fiindcă e mai mult timp la dispoziție. Tu ai în plan pentru perioada aceasta așa ceva?
- Am vorbit cu Darren după vacanță, el mi-a propus unele chestii, eu le-am acceptat, nu aș vrea să spun care sunt, dar lucrez la ele. Pot să progresez, cred eu, la unele chestii pe teren, am început să fac și alte lucruri și cred că o să se lege, nu vreau să zic până nu reușesc totul în meci.
- Jocul tău rămâne însă cel natural? Multă lume spune pe ici, pe colo că de ce nu dai mai tare sau decisiv…
- Persoanele care spun asta nu știu prea bine ce spun, nu cred că aș putea să dau mai tare de atât, nu am mușchii respectivi, nu am puterea respectivă, jocul meu e pus în alt grafic, nu neapărat pe putere.
- Și pentru această îmbunătățire va ajuta și Andrei?
- Lucrăm împreună, totul e deschis, transparent. Toți trei și Teo pe pregătire fizică vorbim și fiecare dintre noi știm fiecare minut al meu din zi.
- Andrei era un jucător care făcea multe lucruri pe teren, și serviciu-voleu, juca și scurte, mai combinativ. Acesta e sensul contribuției lui alături de tine?
- Da, este un membru foarte bun în echipă, care și schimbă un pic atmosfera, un pic felul de a vedea lucrurile. Cred că ne potrivim. Mi-a mers bine până acum și am hotărât împreună să continuăm și anul următor.

"Pornesc destul de greu"

- Au fost doi ani în care ai suferit la început de sezon din cauza problemelor de sănătate. Acum ești ok? Încerci să faci altceva ca să nu se mai repete astfel de lucruri?
- M-am gândit zilele trecute că de câțiva ani nu prea mai fac treabă în Australia și nu înțeleg de ce. E adevărat că am fost și accidentată. Nu știu la ce să mă aștept, acum sunt ok din punct de vedere spiritual și fizic, nu am niciun fel de problemă. Senzația e că pornesc destul de greu, poate pentru că eu sunt o jucătoare care se hrănește din meciuri și atunci când intru în ritmul turneului mi-e mai ușor. Așa, să plec de pe loc, e un pic mai greu, dar sper anul acesta să fiu mai pe fază.
- Totuși au fost ani în care a fost diferit, mai bine. 2015, spre exemplu, cu trofeul de la Shenzhen și sferturi la Australian Open.
- Da, apoi nu știu de ce nu s-au mai legat, anul acesta am muncit foarte mult, dar m-am accidentat, anul trecut, când am pierdut în primul tur, tot așa am muncit foarte mult, și la munte, și tot nu s-a legat.
- Anul acesta ai renunțat la pregătirea de la munte.
- Da, pentru că am tot răcit și mă afecta un pic.
- Relația ta cu Darren e una de lungă durată, sunt deja trei ani. De obicei, intervine o anumită rutină, cum faceți să treceți peste ea?
- Nu petrec atât de mult timp așa cum am petrecut cu ceilalți antrenori dinainte. Acum nu-l mai văzusem de la Singapore, n-a fost nici în China. Nu este o rutină nesănătoasă, dimpotrivă. Atunci când ne întâlnim cu toții avem energia pozitivă și ne motivăm unul pe altul. Nu avem timp să ne plictisim unul de altul ca antrenor-sportiv.

5,2
 milioane de dolari a câștigat din premii Simona Halep în 2017


"Am reușit, dar cu ajutor"

- Continuarea parteneriatului vostru a venit de la sine sau a fost un moment în anul acesta când ați hotărât să mergeți mai departe?
- De la sine, se înțelege. Bineînțeles că avem discuții, dar nu există întrebarea asta: dacă mai continuăm, nu s-a pus. Atunci când el o să considere că nu mai poate sau eu o să consider că nu mai pot, atunci o să discutăm altfel, dar până acum nu a fost cazul.
- Anul acesta ai spus de mai multe ori că ai evoluat foarte mult din punct de vedere mental tocmai pentru că ai trecut prin tot felul de momente.
- Am progresat foarte mult și m-am schimbat ca om. Și în viața de zi cu zi sunt altfel și încerc să dau atenție numai lucrurilor care mă ajută pe plan sportiv și pe plan personal. Sunt mulți viruși pe lângă și am încercat să învăț din aceste lucruri, am încercat să mă protejez cât se poate de bine și am reușit acest lucru.
- Ai reușit singură sau cu ajutor?
- Cu ajutor, am început să lucrez cu un psiholog, mă ajută și am înțeles altfel lucrurile. Bineînțeles că succesul a fost mare spre final de an, nu eram poate pregătită, dar nu am dat nici foarte multă importanță faptului că am ajuns pe locul unu. Pe interior m-a schimbat, m-a împlinit profesional, dar în rest sunt cam la fel, chiar un pic mai retrasă, un pic mai așezată pentru că de mulți ani sunt acolo și nu mai pot să spun că-mi pot pierde capul.
- E vorba despre aceeași persoană cu care ai spus că lucrezi la Beijing?
- Da e aceeași persoană, este o doamnă.
- E din străinătate sau din România?
- Din străinătate.
- Ți-e teamă de momentul în care nu o să mai fi în top 10? Când ar fi, peste cinci ani, peste șapte ani…
- (râde) Să stau eu cinci ani în top zece! Nu , nu m-am gândit și nu mă gândesc. Încerc să trăiesc fiecare zi și vom vedea ce se va întâmpla. Habar n-am unde o să fiu la anul.
- Totuși, ai deja peste 200 de săptămâni de top 10, nu e chiar imposibil să mai fie încă pe atâtea.
- O să fie frumos dacă o să mai fie. Eu fac tot ce pot ca să rămân acolo. De fapt, sunt foarte motivată.
- Pentru 2018 ce ținte ți-ai propus?
- Grand Slam, asta îmi doresc, dar nu este neapărat pentru la anul, ci pentru carieră. Dacă voi reuși să câștig unul în următorii ani, este ultimul lucru pe care aș putea să-l mai fac în tenis pentru că am ajuns pe locul unu, dar principalul obiectiv pentru anul următor este să progresez la ce am hotărât împreună cu echipa, să pun în practică, asta îmi doresc. Să-mi fac jocul mai complex, să dezvolt și alte părți.

1 turneua câștigat Simona Halep în 2017, la Madrid, disputând alte patru finale, la Roma, Roland Garros, Cincinnati și Beijing

Lacrimi, bucurie, stupoare, fericire

Stările prin care a trecut Simona în 4 momente-cheie ale lui 2017

- Am ales câteva momente semnificative din acest an. Poți să ne spui ce ai făcut în vestiar după fiecare dintre ele? Iată-le:

Finala de la Roland Garros:
"Am plâns, mama a venit după mine, a fost, cred, cea mai grea zi din cariera mea, era, pur și simplu, o suferință pe care nu o pot descrie, mă durea sufletul că n-am putut să termin meciul, că l-am avut în mână, am atins, pot să spun, trofeul, dar poate n-am fost destul de puternică emoțional să merg până la capăt"

Trofeul de la Madrid
:
"Bucurie, până să ajung la vestiar am sărbătorit cu echipa și cu tata pentru că a fost acolo cu mine și cu oamenii care sunt mereu aproape de mine sufletește, după aceea am vorbit la telefon, lucruri pe care le fac mai mereu când ajung în vestiar, vorbesc la telefon prima data"

Meciul cu Johanna Konta de la Wimbledon:
"Am mers în sala de fitness cu Darren și am vorbit un pic despre meci, eram destul de negativă, eram un pic jos de tot că nu reușesc să fiu pe primul loc, mai mult a durut că n-am putut să iau acele două puncte ca să ajung acolo, nu neapărat meciul în sine, dar după aceea m-am calmat, două-trei zile mi-au trebuit ca să-mi revin"

Meciul cu Ostapenko de la Beijing:
"Tot așa, nu am ajuns prea repede la vestiare, mama era cu mine, am stat cu echipa, am făcut poze multe și m-am bucurat din plin de ce s-a întâmplat în momentul respectiv și parcă nimic nu mai conta, nici că aveam meci a doua zi, nici că sunt transpirată, nimic, absolut numai buchetul acela cu flori care era superb, cu cifra unu, cam atât conta atunci, n-am putut să-l iau cu mine pentru că era montat pe un cadru de fier și n-aveam voie în avion cu el".

6victorii la jucătoare de Top 10 a adunat Simona Halep în 2017

11săptămâni au trecut de când Simona Halep a urcat pe primul loc în ierarhia mondială

"Am avut trei încercări în 2017, nu am reușit, renunțasem la ideea de a ajunge numărul unu, dar am continuat să muncesc mult, chiar mai mult decât am făcut-o până atunci, până în octombrie. De aceea am reușit să trec pragul acolo unde nu mă așteptam"

"Anul acesta am progresat foarte mult din punct de vedere mental și m-am schimbat ca om. Și în viața de zi cu zi sunt altfel și încerc să dau atenție numai lucrurilor care mă ajută pe plan sportiv și pe plan personal"

"Faptul că am ajuns pe primul loc m-a schimbat pe interior , m-a împlinit profesional, dar în rest sunt cam la fel, chiar un pic mai retrasă, un pic mai așezată pentru că de mulți ani sunt acolo și nu mai pot să spun că-mi pot pierde capul"Simona Halep

 
Superlativele GSP 2017: Halep, sportiva anului

Simona Halep, sportivul anului 2017 în Ancheta Gazetei "Cel mai greu an, dar și cel mai frumos! Parcă s-a topit toată suferința" ------->>>>> http://bit.ly/2BCJBKb

Posted by Gazeta Sporturilor on 20 Decembrie 2017

Comentarii (11 ) Adaugă comentariu

Ion Ionescu  •  20 Decembrie 2017, 19:51

Postat de haleppomanagioaika pe 20 Decembrie 2017, 13:23

*** ai auzit de ana maria popescu ?este campioana olimpica mondiala si europeana .a castigat aurul la olimpiada .aurul la mondiale si aur la europene .ai habar de faptul ca preaslavita ta haleapa nici macar nu a vrut sa reprezinte romania la olimpiada ? Cum o poti numi mandria romaniei ? Ca sa.ti spun ca esti baut e prea putin .ca sa.ti zic ca esti obtuz iarasi e prea putin .asa ca esti cel mai mare p.r.o.s.t.

***

Ion Ionescu  •  20 Decembrie 2017, 19:49

Postat de Ion Ionescu pe 20 Decembrie 2017, 19:48

Bre, ca sa-ti scriu ca esti prost ar fi inutil, n-ai intelege! Tu traieste in lumea ta imaginara si lasa-te de comentarii pe-aici. Cei de la GSP, cenzori de care Ceausescu ar fi mandri, cenzurand cele mai banale cuvinte, pe tine ar trebui sa te baneze definitiv. faci romanii de rusine!

Comentariu ptr haleppomangioaica, sau cum se cheama acel *** ***...

Ion Ionescu  •  20 Decembrie 2017, 19:48

Bre, ca sa-ti scriu ca esti prost ar fi inutil, n-ai intelege! Tu traieste in lumea ta imaginara si lasa-te de comentarii pe-aici. Cei de la GSP, cenzori de care Ceausescu ar fi mandri, cenzurand cele mai banale cuvinte, pe tine ar trebui sa te baneze definitiv. faci romanii de rusine!

Vezi toate comentariile (11)

Comentează

Conectează-te cu facebook la contul tău sau înregistrează-te pentru a adăuga comentarii


1500 de caractere ramase