Articol de Andrei Crăiţoiu
marti, 18 septembrie 09:00
CUPRINS |
Dezvăluiri despre primele zile în România: cum s-a speriat de câinii maidanezi |
Cum a reacționat când lumea îl striga "Bruce Lee" pe stradă |
Amănunte picante despre escapadele pe care le-a avut în țară |
De ce a ales Japonia și nu a continuat în România |
Takayuki Seto a fost primul jucător japonez care a venit în fotbalul românesc. S-a născut pe 5 februarie 1986, în Nagoya, cel de-al patrulea oraș după numărul de locuitori din Japonia. A jucat fotbal la mai multe echipe de amatori din oraș, iar în sezonul 2004-2005 s-a antrenat în Brazilia, cu Avai, Corinthians Paulista, Portuguesa Lodrinense.
Apoi a ajuns în România! La 8.800 de kilometri față de orașul în care a crescut și unde avea familia. A semnat cu Astra Ploiești și primele minute le-a bifat în Liga a 3-a.
De la L3 a făcut pasul în L2, apoi în Liga 1, acolo unde a reușit să câștige cu echipa care între timp s-a mutat la Giurgiu: titlul de campion, Cupa și Supercupa României.
A învățat de unul singur limba română după ce și-a cumpărat un dicționar din librărie, iar dragostea pentru țara noastră l-a prins rapid. Acum este jucătorul străin cu cele mai multe meciuri all-time în prima ligă, 263, dar în această vară a decis că e momentul să spună "stop" aventurii românești. Chiar dacă putea să rămână aici, a decis ca după 11 ani să se întoarcă acasă, în Liga 2. A semnat cu Ventforet Kofu, o echipă înfiinţată acum 53 de ani.
Mijlocașul de 32 de ani a acceptat să vorbească despre cei 11 ani, special pentru cititorii Gazetei Sporturilor, într-un interviu exclusiv, singurul pe care l-a dat după plecarea din România.
- Evident că țin minte! Am ajuns în 2007 și nu știam absolut deloc că voi juca la o echipă din Liga 3. Am auzit de la un impresar că mă duc în România să dau niște probe și o să ajung jucător profesionist. Nu știam absolut nimic despre România. Nu știam nici măcar unde e țara pe hartă! Știam doar că e o țară din Europa. De unde să știu eu unde e Ploieștiul?! Tot ce mi-am dorit a fost să ajung fotbalist profesionist.
- Am ajuns noaptea în aeroport și am plecat cu mașina până la Ploiești. A doua zi am dat direct drumul la treabă, la prima oră am avut antrenament. Nu știam nimic, nu înțelegeam prea multe la antrenament. Vorbeam doar câteva cuvinte, dar eu eram bucuros că am ajuns aici și eram ambițios, voiam să-mi demonstrez calitățile în fiecare zi. Am fost surprins de ce am găsit aici, credeam că o să fie ca în Japonia sau ca în alte țări cunoscute din Europa.
- Mergeau caii pe stradă pe lângă mașină. Ha, ha, ha! Ce frică mi-a fost de câinii de pe stradă! Peste tot erau numai câini, lătrau, erau periculoși. Înainte de a veni în România am citit că aici câinii erau foarte periculoși, mi-a fost teamă. Mai mult, oamenii au vrut să mă păcălească! Pentru că vedeau că sunt străin și voiau să-mi facă probleme. Am fost păcălit și de taximetriști la început.
"Am vizitat mai multe orașe din România, mi-a plăcut în București sau la Constanța. Dar cel mai mult mi-a plăcut la Brașov, un oraș frumos cu un peisaj superb"
Takayuki Seto
- Începutul mereu e greu. Am stat singur... Am locuit doi ani chiar la stadionul "9 Mai" din Ploiești. Bine, fiind la început nu prea mă interesa. Pentru mine, aceste lucruri erau însă mai puţin importante fiindcă eu îmi doream să joc fotbal și să fac performanță. Nu aveam nici telefon să vorbesc cu familia! Abia după două, trei săptămâni am reușit să vorbesc cu mama, crezuse că am murit! Mi-a și spus: "Am crezut că ai murit!". I-am spus că sunt sănătos și că mă antrenez cu echipa, era bucuroasă.
- Cum am învățat? De unul singur! Eu cu o carte! Studiam câte două, trei ore în fiecare zi. Citeam, mă preocupam, mă ocupam să învăț limba. Mă mai ajutau și colegii pe la masă când mâncam, îmi mai ziceau "sare", "piper". Colegii m-au primit foarte bine, iar oamenii, când mă vedeau pe stradă, strigau la mine "Chinezii, chinezii!". Eu îi auzeam, dar nici nu știam la cine strigau. După un timp mi-am dat seama. Mă strigau și "Bruce Lee", dar mă făceam că nu aud.
- La Ploiești am câștigat primii mei bani, o mare parte din ei i-am pus bine pentru că mă pregăteam pentru nuntă. Cu o mică parte din ei mi-am cumpărat cel mai ieftin telefon de pe piață. Mă interesa doar să pot suna, nu mă interesa că are cameră foto sau ce știe să facă. Râdeau colegii prin vestiar, dar nu m-a interesat. Eu nu provin dintr-o familie bogată și în Japonia munceam pentru a câștiga bani.
"Ce m-a enervat cel mai mult în România? Eu nu prea mă enervez, dar cred că patronii de acolo vorbesc mult prea mult despre echipă și despre jucători"
Takayuki Seto
- Am câștigat trei trofee cu Astra, campionatul, Cupa și Supercupa României, dar cel mai rău îmi pare că nu am jucat în grupele Champions League cu Astra. Am petrecut aici 11 ani foarte buni, cu multe momente importante pentru mine. Astra a fost clubul la care am crescut și care m-a ajutat foarte mult. Nu cred că am alt regret după toată perioada pe care am petrecut-o în România.
- Da, da. Ce performanță!
- Sunt sincer: nu mă așteptam! Mă gândeam că o să plec după doi, trei ani la o echipă mai bună sau într-un campionat mai puternic. Dar uite că plecat din Liga 3 și-am câștigat campionatul și am ajuns jucătorul străin cu cele mai multe meciuri în prima ligă. E o bucurie să fiu acolo.
- Probabil. Ha, ha, ha!
- Discuțiile rămân în spatele ușilor. Am vorbit cu familia mea și am decis că este mai bine să ne întoarcem acasă! A fost greu, dar nu aveam ce face. Am plecat și pentru că nu am jucat niciodată în Japonia și mă gândeam că, o dată în cariera mea, vreau să joc și acolo, să mă vadă familia și prietenii! Era greu pentru ei să vină să mă vadă în Europa. Când am primit oferta din Japonia, am acceptat-o.
"Am avut probleme cu jucătorii care mă driblau, dar cred că cel mai greu mi-a fost când jucam contra lui Lucian Sânmărtean! Ce fotbalist... Doamne, cei care l-au numit «Magician» nu au greșit deloc" Takayuki Seto
- Nu prea pentru că nu am prieteni fotbaliști în Japonia. Am ținut legătura cu mai mulți jucători japonezi care au venit în România să dea probe și aș recomanda tuturor să vină să joace fotbal aici. Eu, unul, chiar m-aș întoarce în fotbalul românesc, dar nu știu acum dacă o să fiu tot jucător sau altceva. Vom vedea pe viitor.
- Mi-a dat un coleg să beau țuică și m-am îmbătat! A doua zi, la antrenament, eram mort. Ha, ha, ha! Dar nu regret absolut nimic! Sunt mândru că am jucat la Astra, că am făcut performanță. Chiar dacă am avut șansă să merg și la alte echipe, am rămas aici să facem performanță.
- O să râdeți, e un restaurant românesc în Nagoya, se numește "Sarmale"! Ha, ha, ha! Puteți să mergeți să mâncați câte vreți! Mie, în România, mi-a plăcut mult ciorba.
- Vă mulțumesc mult de tot! Am învățat foarte multe lucruri în România, am întâlnit oameni calzi, buni, care m-au primit foarte bine! Nu o să vă uit niciodată. Celor de la Astra le doresc numai bine pentru că mi-au dat tot ceea ce sunt acum. Am crescut împreună ca fotbalist și ca om. Sper să mă întorc într-o zi în România și să ne vedem cu bine.
9 ani au trecut de la debutul oficial al lui Takayuki în prima ligă din România: 2 august 2009, în Astra Ploiești - Pandurii Târgu-Jiu 0-1
para.para • 18 Septembrie 2018, 14:23
Titlul este de tip clickbait. Altfel nu aveau rating pe articol.
ungurul_vesel • 18 Septembrie 2018, 13:47
Domnul ziarist trebuia sa intrebe de cea mai tare piata de peste din Japonia...
florinzone • 18 Septembrie 2018, 13:27
Voi puneti titlu cu bautura ca si cum ar fi cine stie ce scandalagiu si betivan si baiatul e super OM si CARACTER! Sunt dezamagit!