1 comentarii. Scrie și tu!

Interviu cu chirurgul ortoped Ion Codorean » Dezvăluiri în EXCLUSIVITATE despre cea mai grea operație din carieră: "Fractura lui Chipciu te poate face să nu mai mergi! Singura operație la care am avut emoții"

Articol de , ,
vineri, 19 aprilie 15:38

DIN CUPRINS
Despre accidentările faimoase care le-au încheiat carierele lui Van Basten și lui Ilie Balaci
De ce Ovidiu Petre a avut nevoie de transplant de menisc după o operație la Bologna
Motivele pentru care sportivii pleacă din România în străinătate pentru operații simple
Cum "l-a dopat" pe Pompiliu Stoica și cum a aflat Cosmin Olăroiu de decizia doctorului
Ce ar trebui să știe amatorii care fac sport ca să se întrețină?
Comentează cazul falsului medic Matteo Politi, italianul care n-avea nicio calificare reală

Ortopedul de 46 de ani care-i operează pe majoritatea fotbaliștilor români, explică ce riscă sportivii profesioniști și oferă amănunte despre accidentarea teribilă, de o gravitate necunoscută până acum, peste care a trecut Chipciu.



Cum e influențat sportul de evoluția medicinei? Ar fi continuat cariera lui Van Basten dacă superatacantul olandez ar fi fost tratat cu metodele de azi? S-ar mai fi retras devreme Ilie Balaci în condițiile în care ar fi beneficiat de tehnologia și de condițiile pe care le au doctorii din prezent?

Ion Codorean e ortoped și are de-a face cu mulți sportivi accidentați, operează cam 30 pe lună în medie! El explică de ce Balaci și-ar fi continuat bine mersi cariera, la fel ca Van Basten, a cărui problemă nici nu era foarte gravă. Și povestește experiența teribilă pe care a avut-o Chipciu după ce dinamovistul Rus i-a rupt piciorul.

Domnule doctor, câți dintre pacienții pe care-i primiți sunt sportivi?
Cam 75 la sută, dacă-i includ pe toți cei care fac sport regulat, nu doar pe profesioniști. Din fotbal vin cei mai mulți, fiindcă multă lume joacă fotbal, dar sportul care prezintă riscurile cele mai mari e handbalul: suprafață dură, contacte, procentul de accidentări cred că e cel mai mare. Și baschetul mai e un sport foarte dur.

Accidentările cele mai grave care sunt?

Față de o fractură de gambă, pe care o vezi și te impresionează, mai gravă e ruptura de ligamente încrucișate. Gamba se va vindeca aproape sigur, pe când ligamentele, care trebuie reconstruite, au riscul, statistic, să nu se repare. Noi punem tendon în loc și e posibil ca tendonul să nu se transforme în ligament. E dovedit că 60 la sută dintre sportivii de performanță care s-au operat de ligament încrucișat n-au mai ajuns la același nivel după operație.

Adică li se vindecă genunchii, dar nu mai joacă la fel ca înainte? De ce?
Probabil că psihic se întâmplă ceva. Eu v-am zis de 60 la sută, deși sunt americani care susțin că 80 la sută ar regresa dintre cei care au suferit astfel de operații la genunchi. Didi, care a jucat la CFR Cluj, s-a operat o dată în Portugalia, a mers prost, nu s-a prins ligamentul, pe urmă s-a operat iar la Bologna, iar n-a funcționat și a jucat câțiva ani fără ligamente încrucișate. Nu mai avea nici menisc, nici cartilaj!

Și se poate juca fotbal și așa, fără ligamente în genunchi?

Cei care au mușchi buni pot să compenseze, dar biomecanica n-are cum să mai fie aceeași când nu mai ai ligamente. Iar genunchiul continuă să se distrugă. Am citit că și Gattuso a jucat ultimii doi ani fără ligamente și s-a operat în Elveția după ce s-a lăsat.

10 operațiiefectuează Codorean săptămânal. Conform propriei estimări, 7 pacienți din 10 sunt sportivi

"Își scot meniscul doar ca să revină mai rapid!"

Accidentările faimoase, cum au fost cele care le-au încheiat carierele lui Van Basten și lui Balaci, ar fi putut fi tratate cu metodele de azi?
Van Basten a avut o problemă la gleznă, din ce știu, iar Balaci a avut o ruptură de ligamente încrucișate normală, banală. Astăzi ar fi revenit pe teren după cinci sau șase luni. Și pe vremea aia, dacă ar fi mers în străinătate, ar fi fost posibilă recuperarea. În timp s-au descoperit tehnici de investigație, s-a putut urmări mai bine biomecanica, mișcarea genunchiului cu ligament natural față de a unuia cu ligament reconstruit. Așa ne dăm seama unde trebuie pus ligamentul nou, în condițiile în care diferența e de doi milimetri între locul greșit și cel corect.

Ce s-a mai schimbat, în privința accidentărilor din fotbal?

Pe vremea lui Balaci, dacă-ți rupeai meniscul îți era scos. Toți cei cărora li s-a scos meniscul atunci au făcut, în timp, artroză. Rolul meniscului e important, protejează cartilajul. Acum încercăm să coasem meniscul, să nu-l mai scoatem. Sunt și fotbaliști care nu vor să-l coasem, din cauza perioadei de recuperare. Cu meniscul cusut stai trei, patru luni, dacă îl scoatem intri peste trei săptămâni.

Preferă să-și asume riscuri viitoare decât să se trateze corect?

Un exemplu e Ovidiu Petre, el s-a operat la Bologna, i-au scos meniscul și nu s-a simțit bine șase, șapte luni, până când și-au dat seama că avea nevoie de transplant de menisc. După transplant a putut să joace, însă n-a mai fost la nivelul dinaintea accidentării.

"Rar vezi o asemenea fractură!"

Care a fost cea mai gravă problemă cu care ați avut de-a face?
A lui Chipciu. El a avut o fractură cum rar poți să vezi.

E vorba despre accidentarea dintr-un meci cu Dinamo, ca urmare a unui duel cu Laurențiu Rus. Atât de gravă a fost?

Da, avea o fractură cominutivă de pilon tibial. Mulți oameni nu mai pot să meargă după așa ceva! A fost singura operație la care am avut emoții. Foarte, foarte nasoală accidentarea! Fracturile care sunt pe lungimea osului nu sunt complicate, p-alea le fixezi, le tratezi și se prind până la urmă. Cele mai rele sunt fracturile de la nivelul articulației, fiindcă acolo începe artroza dacă fractura nu se repară complet. Apar durerile. Și, mai ales când ai multe fragmente de os desprinse, e aproape imposibil să le mai fixezi pe toate.

Așa ceva i se întâmplase lui Chipciu?

Îi explodase tibia la nivelul articulației!

I-ați zis că se putea lăsa de fotbal din cauza asta?

I-am explicat că e riscant. Pacientul trebuie să știe adevărul, dar câteodată trebuie să i-l spui într-un mod care să nu-i ia curajul, să-l motivezi să tragă tare pentru recuperare. Unii trec peste dureri, alții cad în depresie, spun că nu mai pot.

În condițiile astea, v-a surprins parcursul ulterior al lui Chipciu? A continuat să joace și la cluburi, și la națională.

Eu așa speram să fie, deși existau șanse să meargă prost. A fost o fractură din cauza căreia te poți retrage din sportul profesionist.

"O echipă de club ar trebui să aibă măcar doi medici, ca să le permită să plece pe rând la cursuri. Un medic bun poate să prevină accidentări sau să le trateze. Dacă doctorul îți recuperează un jucător cu două zile mai devreme, asta poate să-ți câștige un campionat"
Ion Codorean, medic

"Nu există motiv să te tratezi în altă țară!"

Mai grav decât ce a avut Chipciu ce ar putea să pățească un sportiv?
Sunt oameni care-și rup toate ligamentele din genunchi: încrucișat, anterior, posterior, colaterale. Mai sunt pacienți cu leziuni mari de cartilaj. Mai e gravă ruptura de tendon rotulian, dar e mai rară.

Cine se accidentează are motive să plece în străinătate pentru operație și pentru tratament? Găsește condiții mai bune în alte țări?

Pentru problema asta de care mă ocup eu, traumatologia sportivă, nu. Nu e nicio diferență, poate doar percepția sportivului să fie alta, unii au impresia că dacă se duc în străinătate e "wow!" și au încredere mai mare. Pe mine poate să mă recomande cineva, altcineva să mă critice. Despre profesorul italian de la Bologna nu vor exista plângeri, deși eu știu că mi-au venit pacienți de la el, pe care i-am operat din nou, unii aveau și infecții. Nu au în străinătate nici aparatură mai bună, nici săli de operație mai bune. Doar că o persoană se poate simți mai bine dacă merge în altă țară și plătește câteva zeci de mii de euro.

Operația pe care a suferit-o Chipciu cât a costat?

Nu mai știu exact, cred că trei, patru mii de euro. Cam așa.

Contează mai mult operația sau recuperarea?

Dacă operația nu e bună, poți să faci recuperare zece mii de ani! După o operație bună, poți să spui "recuperarea va dura două luni". Când operația a fost greșită, nu mai există recuperare.

"Am fost extremă dreapta la Steaua"

Cum de reușesc unii fotbaliști să revină mai devreme decât era estimarea? Se anunță că un jucător va lipsi patru luni și reapare pe teren după două.
E și orgoliul kinetoterapeutului, care spune "Îl fac eu bun de joc mai devreme!". E metoda italienilor, criticată în America, cu recuperarea în trei, patru luni după operație la ligamentul genunchiului. Revenirea atât de rapidă poate avea urmări asupra sportivului. Îl bagi să joace, deși ligamentul nu e încă format, doar ca să-ți faci reclamă. Americanii spun clar: nouă luni de recuperare după ligament operat! Ei au observat cum se vindecă genunchiul, care e rata reaccidentărilor în funcție de perioada de pauză, și dau verdictul după date clare: statisticile arată că-ți trebuie nouă luni de recuperare sau revii mai curând doar pe riscul tău!

Sunteți suporter al Stelei?

Da. Așa m-am născut. Am jucat la Steaua ca junior, eram extremă dreapta.

Urmăriți meciurile din campionatul românesc?

De când au început să pună meciuri lunea, la ore târzii, mi-e tot mai greu să urmăresc. Când apuc, mă uit.

Și vă dați seama din transmisia TV de gravitatea unor accidentări?

Uneori, da. Se întâmplă și să văd cum se îndoaie un genunchi, să mă gândesc "s-a rupt!", și văd pe urmă că jucătorul se ține de umăr. Depinde cum e prins piciorul, dacă e în aer, dacă e blocat pe pământ.

Lovitura pe care i-a aplicat-o Viera, de la Sepsi, lui Ianis Hagi ați văzut-o?

Dacă-l prindea cu piciorul în pământ i-ar fi rupt ligamentele genunchiului, pentru că l-a lovit sus, probabil nu osul ar fi cedat.

"Cauza morții subite în fotbal o constituie malformațiile nedepistabile la testele de rutină. Urmează să fie înființată în România o clinică sportivă, care va cuprinde și ortopedie, și cardiologie, cu teste specifice care determină riscul de moarte subită. Va fi în București clinica"
Ion Codorean, medic

Mesaj clar pentru pasionații de sport: "Dacă te apuci de alergat, fă-ți analizele!"

938a6431

 Codorean avertizează că oamenii de peste 35 de ani care fac sport din plăcere ar trebui să treacă pe la un cardiolog înainte să-și stabilească un program de antrenament

 Ați lucrat ca medic al Stelei între 2000 și 2002. Existau fotbaliști care vă cereau să le permiteți să reintre în program mai repede decât le spuneați?
Da, cred că și acum sunt. Adi Popa era la Reading și a avut o accidentare. I s-a spus că necesită o pauză de șase săptămâni. După patru săptămâni, el a cerut să reintre în antrenamente normale, că nu-l mai durea nimic. Staff-ul a refuzat: "Pentru ce ai avut tu se stă șase săptămâni!". Ei nu negociau, aveau un timp standard în funcție de accidentare. Totul e calculat și din cauza asigurărilor. Societatea de asigurări zice "Eu îi plătesc jucătorului salariul cât e accidentat, dar dacă-l bagi pe teren mai repede decât scrie la carte, suporți costurile în caz de reaccidentare!".

Credeți că doping există?

Mi se pare greu acum, cu toate controalele la sânge...

Cum "l-a dopat" pe Pompiliu Stoica

S-a întâmplat ca un jucător să vă ceară ceva care să-l energizeze, să-l ajute?
Normal că au fost. Am o poveste. A venit Pompiliu Stoica: "Doctore, sunt obosit, nu mai pot! Dă-mi ceva!". L-am chemat și i-am spus: "Promiți că nu vorbești cu nimeni! Da? Ia pastila asta!". I-am dat o vitamina C. După meci era încântat: "Doctore, nu m-am simțit atât de bine în viața mea! Am jucat senzațional după pastila aia!". Pe urmă m-am dus la Olăroiu și i-am zis: "Vezi că i-am dat o vitamina C lui Stoica, nu cumva să se laude că cine știe ce i-am făcut!". Oli a strigat: "Băi fraiere, era vitamina C pastila aia, mă!".

Au tot fost și sunt suspiciuni de doping real, circulă multe povești, mai ales din străinătate.

Și mie mi s-a povestit, mi-au zis mai mulți. Mergeau la controlul doping cu punguța cu urină curată. Astea se întâmplau acum zece ani sau mai mult, azi nu cred că mai e posibil. Poate mai încearcă echipele mari, că a apărut un caz despre Sergio Ramos de curând.

Care sunt sporturile în care dopingul ar avea efectul cel mai puternic?

Ciclism, schi fond, sporturile grele, în care cine nu se dopează n-are nicio șansă dacă ceilalți folosesc ceva. Și am mai auzit de cazuri cu juniori. La 17-18 ani sunt scoși din competiții, bagă în ei ca să le facă masă musculară cât timp nu participă într-un campionat și nu sunt controlați. După ce-i dezvoltă, îi reintegrează în echipă și nu mai "bagă" nimic.

"Ruptura ligamentelor genunchiului e cu mult mai gravă decât fractura pe care i-a produs-o Lăcătuș lui Ardeleanu, deși aceea a impresionat lumea. La ce a avut Ardeleanu, i se aplica o tijă și în patru luni era bun de joc, fără riscuri pentru tot restul vieții. A avut Bancu dublă fractură și a ajuns până în națională"
Ion Codorean, medic

"Viața unui om trebuie apărată, nu rezultatul meciului!"

Ați colaborat cu Pițurcă și cu Olăroiu la Steaua. S-a întâmplat să intrați în conflict cu vreunul dintre ei?
N-am avut probleme cu niciunul. Singurul caz a fost când s-a accidentat Martin Tudor la un meci cu Dinamo, l-a lovit Belodedici cu genunchiul în cap. Pe margine, l-am întrebat pe Tudor "Unde ești?". "Aici, unde suntem...". Nu știa unde se afla. L-am trimis la spital să facă o tomografie. A intrat Tibi Lung în locul lui și a scăpat mingea în poartă la o centrare a lui Florentin Petre. A doua zi s-a scris în ziare că eu am greșit, că nu i-am permis lui Tudor să continue meciul.

Și ar fi fost capabil să rămână pe teren?

Tudor era năuc, ar fi putut primi goluri mai penibile! Și dacă avea și o hemoragie cerebrală și murea pe teren? Altfel s-ar fi scris articolele atunci! Viața unui om e mai importantă decât oricare rezultat. La alt meci, cu Saint Gall, a fost lovit Lung la cap, eu am cerut schimbarea și el a transmis către bancă să nu-l scoată, că poate. La prima fază, a primit o minge acasă și a lăsat-o să-i treacă printre picioare. Noroc că s-a dus pe lângă poartă! După faza aia l-au înlocuit.

 "Un măcelar italian opera la Timișoara"

Ce ar trebui să știe amatorii care fac sport ca să se întrețină?
Cei mai mulți se apucă de alergat după 35-40 de ani, când își dau seama că trebuie să facă sport. Și atunci au două probleme: degenerarea articulațiilor și inima. Riscă cine se apucă de alergat fără să facă niște analize! Mai ales cei care fac maratoane, ultramaratoane.

Ei își forțează organismul?

Am un pacient care mi-a zis "Mă doare genunchiul la kilometrul 47". "Cum la kilometrul 47? Aleargă mai puțini kilometri". "Nu, că eu vreau la ultramaraton!". Până la urmă am descoperit problema, l-am operat și nu-l mai doare la kilometrul 47.

A apărut de curând cazul falsului medic Matteo Politi, italianul care n-avea nicio calificare reală, dar opera în România. Ați întâlnit asemenea "doctori"?

N-am întâlnit, dar știu că acum vreo 20 de ani venea un ortoped la Timișoara, se duceau oamenii în cârduri la el să-i opereze și pe urmă s-a dovedit că nu era un profesor eminent, era măcelar. Eu am un rezident a cărui mamă lucrează ca asistentă în Italia. El mi-a spus că în Italia sunt descoperiți în fiecare săptămână medici falși. Descoperiseră șase ORL-iști falși într-un orășel. Toți ORL-iștii din localitate erau falși!

"Banii pe care pacienții îi plăteau medicilor din sistemul de stat au constituit multă vreme o supapă anormală. Doctorii erau prost plătiți, pacienții aveau nevoie de tratament. Eu mai lucrez doar în sistemul privat fiindcă nu mai aveam timp să rămân și la spital de stat"
Ion Codorean, medic

 

Comentarii (1 ) Adaugă comentariu

fulgad  •  20 Aprilie 2019, 00:00

La dl. Codorean funcționeaza zicala "la pomul lăudat să nu te duci cu sacul". Ca fost pacient non-VIP, nu pot sa-l recomand. Ar fi interesanta o statistica și cu părerile fotbaliștilor care s-au operat la dânsul că altfel "lauda de sine nu miroase a bine".

Vezi toate comentariile (1)

Comentează

Conectează-te cu facebook la contul tău sau înregistrează-te pentru a adăuga comentarii


1500 de caractere ramase