Articol de Eduard Apostol
miercuri, 19 septembrie 09:00
Cuprins |
Dezvăluire-șoc după 2 decenii: "Am ținut cu Steaua" |
Comparație între el și fotbaliștii generației sale cu cei de acum |
Cum fugea de la coasă ca să joace fotbal |
Pont: ce să facă fotbaliștii ca să mascheze o escapadă nocturnă |
Fost căpitan al Universității Craiova la începutul anilor 2000, Viorel Domocoș a fost un talent real ca fotbalist.
Viteză și tehnică fină, iar Gică Hagi, marele "Rege", afirma în acea perioadă: "Dacă aș nominaliza un tânăr jucător care ar putea să-mi calce pe urme, acela ar fi Domocoș!". Doar că accidentările și viața boemă l-au împiedicat pe bihorean să se apropie de ceea ce a rostit Hagi.
A ajuns în circuitul echipei naționale, dar n-a rămas acolo. A fost un lider al Științei, s-a afirmat pe vechiul "Oblemenco", după care a plecat în China, și s-a întors la Dinamo.
A dat un supergol din lovitură liberă cu Astra, în prelungiri, și i-a calificat pe "câini" în finala Cupei, în 2003, trofeul ce avea să liniștească apele în Ștefan cel Mare în primăvara celebră cu "agentul 007", când echipa pierdea pe linie.
Doar că prea multă personalitate l-a trimis ulterior în China și în Cipru. Anii au trecut, iar Domocoș a ajuns la 43 de ani antrenor cu licență B, secund la Luceafărul Oradea, în liga secundă, după ce a mai fost "principal" la Crișul Aleșd, în județeană, și la Oșorhei, în liga a treia.
- Fotbalul rămâne marea mea pasiune. Acum, am un alt drum, am pornit-o pe cel al antrenoratului, contribuie și asta la firele de păr albe ce se înmulțesc, dar asta e viața. E o meserie total diferită, e prea mare stresul.
- Total diferiți, totul e diferit față de ceea ce am trăit eu. Nici eu, nici cei din generația mea n-am fost uși de biserică. Dar aveam pasiune pentru fotbal. Acum, a dispărut acea pasiune. Despre ce vorbim?! Cei de acum se rezumă doar la situația financiară, nu se gândesc și la dragostea față de sport. Asta e părerea mea.
- Fără lipsă de modestie, dacă nu m-ar doborî accidentările, aș fi Hagi printre cei de acum.
- Asta cred eu. Știu ce puteam și văd ce pot cei de acum.
"Fugeam de la coasă, la tren, să fac naveta"
- Eu îți spun doar gândindu-mă la mine. Aveam abecedarul fotbalului, știam cu ambele picioare, știam chestiile elementare. Acum, sunt unii care joacă și la nivel de performanță mare, prima și a doua ligă, din care sare mingea ca din lemnul copacului. Eu nu-mi bat joc de alții, să mă ferească Dumnezeu! Vor zice mulți: "Ce vorbește Domo, a prins alte vremuri, o avea bani". Da, romena, dar când eram copil, mergeam la coasă cu tata, la Bratca, și veneam zeci de kilometri până la Aleșd la antrenament. Auzeam trenul că se apropia de gară și-o luam la fugă să-l prind. Pune tu acum un fotbalist să facă naveta, și la liga a treia, se uită cruciș la tine, te ia peste picior, după care scrie pe facebook.
- Mi se face pielea de găină când povestesc. La 9:30, era trenul la Bratca, mergeam la coasă și plecam apoi la antrenament. Altă chestie: și eu, și alții am băut o bere, două, trei. Mai ales când ajungi într-un oraș mare și intervine anturajul, cu tinerețea, cu fetele frumoase, cu viața! Dar măcar mă informam de șiretlicuri. Îmi puneam "Visine" în ochi, mă interesa să nu mă vadă antrenorul, chestie de respect. Aștia de acum, din două beri, li se împleticesc picioarele. Așa, și la fotbal, când trebuie să înceapă ascensiunea în carieră, e deja obosit!
Încredere în Moruțan și Man
- Moruțan și Man.
- Eu zic că da. Îi văd oameni cu capul pe umeri. Au plăcere de a juca fotbal. Îi văd foarte interesați de meserie. Restul? Nu cred că au mentalitate. La ei totul se rezumă la bani.
- Că nu gândesc mai mult de suma pe care reușesc să pună mâna.
- Nu mai este aluatul ăla bun! Și oamenii s-au schimbat în România, nu neapărat în bine.
"Steaua a fost marea mea simpatie"
- Mi-a plăcut Iașiul în primăvară, echipa lui Stoican arăta... ceva altceva. Ca și Viitorul în anumite etape acum. E clar că Steaua, CFR Cluj, Craiova au valori peste media a ceea ce se vede în Liga 1.
- Cu trecerea anilor, am realizat că termenul de "echipă de suflet" trebuie pus doar la aceea unde lucrezi. Așa e normal.
- Deloc. Nu pot să mă mai implic în noua meserie. Și sunt trecut prin multe în viață. Eu sufăr pentru unii care nu merită? Nu mai sunt fraier. Așa, când eram puștan, apoi și-n tinerețe, eram suporterul Stelei! Întotdeauna, am avut simpatie pentru acest club.
- Una e una, alta e alta. Voiam să-mi iau salariul, prima, era normal să vreau să bat Steaua. Dar, în rest, am avut simpatia asta pentru echipa de acolo.
"Puteam ajunge în Ghencea"
- De când eram mic, da? Că acum sunt cu Luceafărul Oradea, că aici sunt angajat. Revenind, da, am avut posibilitatea, când era Victor Pițurcă antrenor acolo. Eram pe vremea aia la Craiova. Doar că nea Gigi Nețoiu, dinamovist, m-a direcționat către China și apoi către Ștefan cel Mare.
- A fost frustrant. Cine a fost de vină? Viața! Poate și eu, și alții. Veneau jucători care trebuia să fie vânduți mai departe. Și ca să le facă lor loc, m-au sacrificat pe mine. Și eu am cedat, n-ar fi trebuit, spuneam și lucrurilor pe nume.
"Lentini"
- Cu Florin Marin și cu Cosmin Olăroiu. Cu Oli a fost ceva deosebit.
- Florin Marin m-a învățat psihologia asta de a fi alături de jucători, iar Oli fotbalul total, tactică și felul de a te antrena. Oli m-a învățat să stau în teren la 28 de ani. Așa erau vremurile. Îți spunea: "Câștigăm acolo, la ăla!". Și așa era.
- Gigi Lentini. La un moment dat, la începutul anilor '90, când a ajuns de la Torino la Milan, a fost cel mai scump transfer făcut vreodată. Și-acum prietenii mă strigă "Lentini". Ne asemănam ca stil de joc, viteză, tehnică în regim de viteză, și la stil de viață.
1 trofeu are Viorel în palmares, Cupa României în 2003, el înscriind golul decisiv prin care Dinamo a ajuns în ultimul act, în finala cu FC Național (1-0)
5 goluri în 99 de meciuri a înscris Domocoș în prima divizie, pentru FC Brașov, Universitatea Craiova, Dinamo, FC Național și FC Argeș
12goluri în 55 de partide a marcat bihoreanul în prima ligă chineză pentru Yunnan Hongta
3 goluri în 15 meciuri a reușit fostul fotbalist pentru Dighenis Morpheu (Cipru) în ediția 2005/2006
Domo alături de grupul său de prieteni din zona Bihorului au ajuns la a treia ediție în privința organizării unui meci în memoria celui care a fost Erdei Iosif. Pe 15 august ar fi trebuit să împlinească 44 de ani, doar că fostul mijlocaș a decedat în decembrie 2014, după un infarct. Arena din Șuncuiuș, satul natal, îi poartă numele, iar acolo se încinge, an de an, o miuță între prieteni. Viorel Domocoș a mărturisit: "În anii lui buni, dădea printre picioare mingea lui Filipescu, Militaru și Lăcătuș. Ultimul i-a băgat mâna în gât de nervi. Nea Tică Dănilescu a spus atunci că dacă Ioska vine la Steaua, nu-l mai ia pe Gâlcă! Doar că Ioska al meu nu se putea rupe de casă, iar Costel a ajuns în locul lui la Steaua. Cum le aranjează viața?! Și Il Luce l-a vrut mult pe Erdei". Și Zeno Bundea povestea în 2014: "Îmi aduc aminte că nea Mircea Lucescu se ruga de el să rămână la Rapid! Îl compara cu Lupu la calități. A preferat Brașovul, a fost apoi curtat iar de Steaua și de Rapid, dar refuza Bucureștiul".
Fostul fotbalist a câștigat bani frumoși în carieră, în special în China, la începutul anilor 2000. A fost jucător important la Yunnan Hongta, în 2001 și 2003, a câștigat sute de mii de dolari acolo. Momentan, actualul antrenor locuiește la Bratca, în satul natal, la o oră de mers de Oradea. "Satul american", cum îl recomandă amicilor. Chiar dacă are un Mercedes E Klasse, proprietate personală, fostul fotbalist nu se jenează să facă naveta cu trenul între Bratca și Oradea, 60 de kilometri. "Am învățat că banul trebuie apreciat mai bine. Și încerc să transmit asta și copiilor noștri, Alberto și Eduard. Mi se pare normal să plătesc 15 lei trenul dus-întors, zilnic, decât să pun motorină de 70 de lei pentru același drum. Nu-mi cad "gradele" să merg cu trenul, în plus e și mai lejer, și fac tot o oră ca timp", a mărturisit Domocoș. Iar Dana, soția fostului fotbalist, este educatoare în satul în care locuiesc părinții.
klauz • 19 Septembrie 2018, 20:10
Domnule, poate ca Man ajunge fotbalist, dar Morutan niciodata. Morutan e doar un jucator de miuta, nu e fotbalist, nu stie pe teren mare, nu dribleaza decat pe loc si nu paseaza decat lateral, pase de 2-3 metri. Sta numai cu capul in pamant, nu vede jocul, practic nu face nimic util. Are inteligenta redusa de tot, e foarte lent si e lenes. Matale vorbesti de Lentini si spui ca Morutan poate ajunge fotbalist? Pai Lentini ducea mingea pana in poarta, dribla totul pana acolo, dribling in fata si in viteza, nu pe loc ca alde Morutan afonul.
andrei.33 • 19 Septembrie 2018, 19:15
Multe afirmatii de analizat, dar care vin totusi de la un cvasi-nimeni in fotbalul romanesc. Sunt ca el vreo 100 sau mai multi.
dakesis • 19 Septembrie 2018, 12:35
'când trebuie să înceapă ascensiunea în carieră, e deja obosit!' mare adevar a grait!! Am fost si eu la juniori la Craiova, si te durea capul de ce era pe-acolo. Acum e si mai rau. Se duc la antrenament ca sa isi arate noul telefon. Atunci isi aratau noua freza, sau noua sapca. Putini sunt copiii cu foame de fotbal. In Anglia, de exemplu, inteleg de la 15 ani ce inseamna sa fii profesionist. la noi ijca se joaca dupa ureche pana pe la 23 de ani, incolo, cand deja e prea tarziu, ca esti 'deja obosit'...