EXCLUSIV Flavius Stoican și poveștile lui fabuloase de la Șahtior » Cu cine l-a confundat pe Matuzalem și cum a pierdut Bărcăuan rucsacul cu 60.000$ din cauza unei domnișoare: "Devușka! Devușka!" :D

Ieșenii continuă în Ștefan cel Mare cursa pentru calificarea în play-off în al doilea sezon consecutiv. Cu un lot din români pe care i-au aruncat alții și cu străini pe care nu-i știa nimeni, Poli a devenit o echipă "grea" mai ales datorită lui Stoican. 

Dincolo de tactici și de exerciții fizice, e clar că Flavius e capabil să transmită mesaje. Talentul actoricesc îi permite să se enerveze rău de tot și să zbiere în conferințe, apoi să devină amuzant ca un comediant veritabil. 

Domnule Stoican, ce ar trebui să obțină Poli Iași în etapele care au mai rămas din sezonul regulat?
Planul e să intrăm iar în play-off. Simplu n-o să fie. Mai avem de jucat cu formații care vor și ele în play-off sau vor să spele o rușine, cum e cazul lui Dinamo. 

Se poate ajunge printre primele șase și așa, cu două conduceri care se ceartă între ele?
Eu și jucătorii am încercat să stăm departe de problemele din club. Nu e normal ce se întâmplă, dar noi trebuie să fim atenți la fotbal, la ce avem de făcut, nu la certurile din club. Asta până când văd răutăți sau greșeli voite din partea oamenilor care au venit să conducă!

"Atenție! Rednic îi pune pe picioare!"

D-aia ați avut prestația agresivă din conferința de presă de acum câteva luni? Văzuserăți greșeli voite ale cuplului Sabo-Selymeș?
Avusesem discuții cu ei de la început, le-am explicat cum văd eu lucrurile. Mi-au garantat că totul va funcționa așa cum trebuie la fotbal. Pe urmă au făcut o greșeală și le-am acordat circumstanțe atenuante, că erau la început. Și ei au continuat tot din greșeală în greșeală! Antrenorul trebuie să știe tot: jucătorii care vin, jucătorii care pleacă! Asta dacă vrei performanță. Dacă vrei să le faci după ureche...

Care e conducerea cu care țineți legătura? Consiliul Director sau Horia Sabo?
Consiliul Director. Oamenii de acolo au fost aproape de mine și de echipă, în special profesorul Leonida Antohi. Și discut cu președintele Ambrozie, un om care-mi oferă liniște, știu că și el vrea rezultate, la fel ca mine. 

Nu e greu de pregătit un meci ca acesta cu Dinamo, din moment ce "câinii" au schimbat aproape un lot întreg? Au adus săptămânal jucători pe care nu-i știți. 
Acum un an și jumătate am fost și eu în situația în care sunt dinamoviștii acum, am schimbat un lot întreg. Principiul meu e "omul sfințește locul", e important ce fel de jucători alege cel care conduce și ce le transmite el fotbaliștilor, chiar dacă totul se desfășoară într-un timp scurt. Sunt convins că n-o să ne fie ușor cu Dinamo, fiindcă acolo e Mircea Rednic. Sunt șanse mari ca el să pună echipa pe picioare mai repede decât vă închipuiți voi!

"Stoican la FCSB? Niciodată nu spun niciodată!"

Nici dumneavoastră n-ați reușit s-o puneți pe picioare așa cum spera lumea.
Eu am luat-o pe Dinamo de pe un loc apropiat de retrogradare, 12 sau 13, și am dus echipa pe o poziție de Europa League. Cred că a fost cea mai mare performanță a mea ca antrenor. Am fost dezamăgit că a urmat insolvența și n-am putut să particip în cupele europene. Era visul meu! 
Acum e vreo echipă pe care v-ar plăcea s-o antrenați?
Din România, nu. Sper să continuu la Poli Iași și să-mi îndeplinesc visul: să câștig campionatul cu Poli. 
Cu Poli Iași?
Da, eu sper să se întâmple asta în următorii ani! Să vedem dacă reușesc... Când faci lucrurile corect, nu mai contează banii, nu-ți trebuie sume exorbitante. E de ajuns să ai o minimă stabilitate în club, cu salariile plătite la timp, și poți să faci lucruri mărețe. 
Sunteți convins că antrenorul e omul care decide, deci n-aveți cum să antrenați FCSB.
Nu știu ce să zic... Eu îl apreciez pe Gigi Becali. De ce? Pentru că omul bagă bani în fotbal! E printre puținii care mai investesc. Sigur, și el vrea să scoată la un moment dat, să câștige. Dacă ai tact și știi să discuți, reușești să te înțelegi cu el. Pe Gigi îl interesează să producă bani, vrea rezultate. Ca antrenor, poți păstra un dialog cu el, câtă vreme ai rezultate bune. Dar eu nu m-aș vedea la Steaua, asta e clar!
Excludeți complet un asemenea scenariu, Stoican pe banca FCSB?
Niciodată să nu spui niciodată! Realitatea e că ar fi destul de dificil să ajung eu la Steaua... Mă gândesc doar la Poli Iași deocamdată. Mie nici nu-mi place să schimb echipele, plec de undeva doar dacă sunt dat afară.

”Bărcă, ești cel mai prost și cel mai norocos!” 

Flavius spune povești cu bani câștigați și rătăciți pe străzile din Donețk. Personajul principal: Cosmin Bărcăuan, fotbalistul care și-a recuperat prima de joc imensă dintr-un coș de gunoi.

V-ați simțit în vreun moment în pericol de demitere?
Am fost dezamăgit la începutul sezonului, dar nu mi-a trecut prin cap să demisionez. Iar dacă s-ar fi gândit noii angajați ai clubului să mă demită, aș fi luptat pentru postul meu, fiindcă eu consideram că m-ar fi dat afară pe nedrept. 
Dar e adevărat că Dinamo v-a ofertat după ce ați învins-o cu 1-0 în tur și a fost dat afară Florin Bratu?
După acel meci am avut o discuție cu președintele David, însă am vorbit amical, nu s-a pus problema să mă angajeze pe mine. Pe lista lui erau Dan Alexa și Claudiu Niculescu. Eu am o relație apropiată cu David, un om foarte inteligent, care nu s-a băgat în problemele tehnice de la Dinamo, le-a dat mână liberă specialiștilor. 
Nu v-a propus David să reveniți?
Nu, am vorbit mai mult despre cei doi de pe lista lui, mi-a cerut un sfat. Eu nu i-am zis "pune-l pe Niculescu!", nici "pune-l pe Alexa", doar i-am spus niște păreri despre fiecare. Mai departe, conducerea lui Dinamo a ales. 

"Jucam doar din talent"

Vi se pare posibil să câștigați ca antrenor la fel de bine ca în perioada în care jucați la Șahtior?
Eu asta vreau! Dar să câștig din niște performanțe, nu din negocieri abile și din rezilieri de contracte. După muncă, și răsplată! Am venit la Poli pe un salariu modic, aș putea să câștig mult mai mult dacă și rezultatele vor fi spectaculoase. 
Lucescu a spus la un moment dat: "Srna n-a avut mai multe calități decât a avut Stoican". De ce n-ați adunat o carieră fantastică precum a croatului?
Am avut multe defecte, pe care le spun și jucătorilor mei. Evit să le povestesc unde am jucat și ce fotbalist am fost eu, le povestesc doar despre greșelile pe care le-am făcut. Aveam impresia că eram cel mai bun, nu exersam lucruri noi. Nici nu încercam să-mi îmbunătățesc jocul, din cauza impresiei exagerate pe care o aveam despre mine. Srna era umil, atent, își dorea mereu mai mult. Eu jucam din talent și din cât mai puțină muncă. Asta e cea mai mare greșeală pe care am făcut-o eu!
Financiar, a fost o lovitură perioada de la Donețk, nu-i așa?
Am câștigat bani foarte mulți, erau salarii și prime mari. La un meci cu Dinamo Kiev aveam o primă de 20.000 de dolari de jucător. Am câștigat jocul și după meci a apărut președintele Ahmetov: "Băieți, sunt mulțumit de voi, bravo! Nu vă mai dau 20.000 de dolari de fiecare, vă dau câte 80.000!". Ahmetov e printre oamenii pe care-i apreciez cel mai tare dintre toți cei pe care i-am întâlnit în fotbal. Când Șahtior pierdea, se închidea în biroul lui, nu ne reproșa nimic. 

Scouter la transferul lui Marica

Cât de des îl întâlneați?
O dată la două săptămâni, o dată la lună, cam așa venea la echipă. Apărea cu cinci Mercedesuri, toate la fel, nu știai în care mașină era. Și musca se oprea, nu mai zbura prin cantonament, când apărea Ahmetov! 
Apărea cu cinci Mercedes de teama atentatelor? Parcă i-a fost asasinat un frate.
Da, nu știu exact...Parcă un frate sau un unchi. Eu aveam o relație mai apropiată cu el decât avea un jucător obișnuit. Cum îi devenisem simpatic? Când voia să-l ia pe Marica de la Dinamo, Ahmetov m-a întrebat: "Crezi că acest jucător ar putea deveni titular la Șahtior într-un an?". Atât de mult timp îi oferea pentru acomodare unui fotbalist nou! Eu i-am zis "presidente, Marica va fi titular într-o lună!". 
Și vi s-a îndeplinit previziunea.
Norocul meu a fost că a confirmat Marica. Ciprian avea calități senzaționale, dădea câte 15 goluri la un antrenament! Oamenii din club s-au convins că luaseră un jucător bun, iar Ahmetov a început să aibă o simpatie față de mine. M-a întrebat la un moment dat și despre Bărcăuan, i-am spus că era un fotbalist util, bun într-o echipă. 
Apropo de Bărcăuan, circulă o bârfă, o poveste despre cum ați aruncat o pungă cu câteva mii de euro într-un container de gunoi. E ceva real?
Vă povestesc eu exact cum a fost. Am avut o "dublă" cu Bruges, i-am eliminat pe belgieni și a doua zi ni s-au dat primele, în funcție de numărul minutelor jucate de fiecare. Bărcăuan și-a pus banii într-un rucsac. Am plecat amândoi cu mașina, el la volan și eu în dreapta. I-am spus "băi Bărcă, dă-mi banii să ți-i țin eu!". "Nu, frate, că vreau să-i simt!". Îi ținea între piciorul stâng și ușă, ca să-i simtă. La un moment dat, a oprit la o trecere de pietoni și traversa o domnișoară. Bărcăuan a coborât imediat: "Devușka! Devușka!". Fata a trecut, Bărcă s-a urcat înapoi în mașină că se făcuse verde la semafor. Nu observase că-i căzuse rucsacul cu banii. 

"Banii mei! Banii mei!"

Când și-a dat seama?
Am ajuns acasă. După ce luam banii, aveam noi o vorbă, "cinci minute de shopping". Adică mergeam la niște cumpărături. Bărcăuan nu-mi mai răspundea la telefon, nu pricepeam ce era cu el. Când a răspuns a zis "Lasă-mă! Lasă-mă" și mi-a închis. Am insistat și mi-a răspuns iar: "Băi, am pierdut banii!". "Care bani, mă? Ești nebun?". "Toți banii! Toți banii! M-am întors aici, la trecerea de pietoni!". 
V-ați dus după el?
Da, am mers acolo cu Daniel Florea. Banii nu mai erau pe stradă, unde căzuseră. Ne-am învârtit noi un pic, până la urmă ne-am așezat pe o bancă într-un parc. Bărcă repeta încontinuu "să moară mama, banii mei! Banii mei! Voiam să-mi cumpăr un apartament!". Florea s-a ridicat în picioare și s-a sprijinit de un coș de gunoi. Coșul nu era fix, s-a bălăngănit și a bătut lumina aia de seară direct în gunoi. "Bărcă, să moară viața mea, uite rucsacul tău!". Era un rucsac Nike inscripționat cu argintiu. Argintiul ăla îi sărise în ochi lui Florea. 
Cum a reacționat Bărcăuan?
Când s-a ridicat Bărcă, n-a luat rucsacul de acolo, a ridicat coșul cu totul, l-a rupt de unde era prins! A scos banii și s-a apucat să-i calculeze. Nu mai erau 60.000 de dolari, cât fusese prima, rămăseseră 45.000. Cineva găsise rucsacul, se speriase că erau atât de mulți bani și a luat cât a putut. Probabil se gândea că se va întuneca și va putea reveni după restul banilor. La Donețk nu exista pătura de mijloc, erau doar săraci și bogați. Săracul, când a văzut atâția bani, nici n-a putut să-i ia pe toți. Și, peste 30 de minute, ce credeți că se întâmplă?
Ce ar fi putut să se mai întâmple?
A apărut în parc o femeie cu un container imens, în care strângea toate pungile cu gunoi din coșulețele alea. Dacă noi n-am fi găsit rucsacul cu banii atunci, într-o jumătate de oră ar fi dispărut în container. I-am zis "Bărcăuane, trăi-ți-ar mama ta, tu ești cel mai prost om și cel mai norocos din lume!". De fapt, el pierduse doar 5.000 de dolari, că spusese "dacă apare cineva cu rucsacul îi dau o recompensă de 10.000 de dolari!". E, n-a plătit 10.000, a plătit 15.000! Că atât dispăruse din prima de 60.000 de dolari. 
Povestea sună ca o scenă de film de comedie. 
Și pentru mine încă e ceva ce n-aș fi crezut că se poate întâmpla în realitate! Și-i și spusesem să-mi dea mie banii să-i țin. În creierul lui, ce s-o fi gândit? Că fug cu banii! 

"L-a păcălit și pe nea Mircea cu "privatu'"

Atmosfera cum era la Șahtior, cu lotul pestriț de acolo?
Lucescu știa să unească echipa, ne făcuse să fim prieteni deși veneam din toate colțurile Pământului: români, croați, sud-americani, africani. Nea Mircea ne scotea în oraș, organiza tot felul de activități ca să lege legăturile dintre jucători. Țin minte că odată a adus formația ASIA la ziua lui. Era în mare vogă ASIA atunci. 
Care era era calitatea antrenorului Lucescu? Ce avea special?
Șahtior îl adusese pe Matuzalem. Brazilianul dădea ture de teren. Când l-am văzut umflățel, așa, eu m-am gândit: "Ăsta o fi băiatul cuiva din conducere?". Și am ajuns acum să spun că Matuzalem a fost unul dintre cei mai valoroși fotbaliști alături de care am jucat eu în viața mea! Asta are Il Luce, îi aduceai un jucător, pe oricare voiai tu, și făcea din rahat bici! Și mai și pocnea! Așa...Să vă mai povestesc de la Șahtior?
Da.
Bărcăuan era capul! Noi veneam în România pe ruta Donețk-Viena-București, nu exista cursă directă. Făceam trei, patru ore în funcție de legătură. Cu avion privat plăteai 10.000 de dolari și făceai o oră. Bine, costul era mult mai mare de fapt, dar ne punea la dispoziție Ahmetov un avion și costa doar 10.000 de dolari. Dacă mergeam cinci inși, puneam câte 2.000 de dolari de fiecare. Eu eram mai calculat, mi se părea scump. Ziceam "ce, nu pot să merg cu o cursă de linie, cu escală? Beau o cafea în aeroport și trece timpul". 
Dar lui Bărcăuan nu-i suna civilizat așa!
Nuuu, spunea "vreau să fiu "aranjat", mergem toți cu "privatu"!". Și ne zăpăcea pe toți de cap încât plecam cu el. Până la urmă l-a păcălit și pe Lucescu: "Hai, nea Mircea, bagă și mata aici o mie jumate, să închiriem avionu!". 
Atât de convingător era?
Incredibil! V-am zis că aveam "cinci minute de shopping" după ce încasam o primă. Eu scotoceam prin magazine, mă uitam cât era reducerea la tricouri, verificam hainele să n-aibă vreun defect. Bărcă se ducea la vânzătoare: "Mărimea M ce ai?". "Raftul ăla". "Dă-mi-le pe toate!". Buf, încărca tot raftul! Diferența era de douăzeci de ori între ce cheltuiam eu și ce cheltuia Bărcăuan. Rezervam din timp hotelul pentru o vacanță. Ajungeam acolo și Bărcă vedea un hotel frumos: "Hai să stăm aici! Uite cât de luxos e!". "E luxos, nebunule, dar eu nu mai plătesc încă un hotel! Stăm unde am rezervat!". Dacă-i ziceam "du-te, mă, stai tu în ăla luxos!", el o lua în serios, chiar se ducea! După ce plătise deja în altă parte!

"Cioinac e unul dintre cei mai utili mijlocași din România, un jucător cerebral... Pe teren e cerebral, că în afară a mai greșit. Și, pentru că pune suflet, a mai făcut și niște gesturi din cauza cărora a luat cartonașe" Flavius Stoican, antrenor Poli Iași

"CSU e Craiova reală!"

S-a mai schimbat în ultimii ani? 
El a trăit viața exact așa cum și-a dorit, n-a ținut cont de nimic. Acum s-a schimbat mult, da. Aaa, să mai zic una! Am râs maxim! A apărut Bărcăuan la mine, la Severin. Asta s-a întâmplat de curând. Și-a cumpărat o rulotă, o mașină d-asta cu sufragerie, cu bibliotecă, cu chiuvetă. L-am invitat în casă, "nu te descălța, stai liniștit!". I-am zis să rămână peste noapte. "Rămân, fratele meu, dar dorm în casa mea de dincolo de poartă!". Adică în mașină. Și am zis să văd și eu rulota lui, cașcarabeta aia!

Și cum era?
Când să intru, îmi zice "am și eu o rugăminte: descalță-te!". "Bă, tu intri încălțat la mine-n casă și tu mă pui să mă descalț în mașina ta?". Atunci am remarcat că s-a schimbat, e cea mai mare transformare pe care am văzut-o la un om. Era cu soția, cu copiii. Foarte atent la copii, foarte responsabil. Pare alt om! 
Spuneați că erați mai calculat decât era Bărcăuan. Ați investit în ceva?
Mă gândeam la un moment dat, dar nu știam ce să aleg. Timoșciuk era disperat cu ceasurile, cumpăra încontinuu și zicea că valoarea nu se pierde. Raț investea în case și în hoteluri. Am avut o discuție cu Gică Popescu, el mi-a spus: "Cât ești implicat în fotbal, nu te apuca și de afaceri! Nu le combina!". Și am ținut cont de sfatul lui, am păstrat banii. 
Fiindcă ați pomenit și de Gică Popescu, este CSU acea Universitatea Craiova la care ați jucat?
Eu zic că da. Nu mă luați cu detalii juridice, că p-alea n-am cum să le descurc! Eu spun că e Universitatea fiindcă mă uit la meciurile acestei echipe și văd stadionul nou plin cu suporteri și atmosfera frumoasă.

"Am fost în iarna asta într-o vacanță în America și am remarcat relaxarea oamenilor, acolo e fiecare cu treaba lui. Am văzut Detroit, Los Angeles, Las Vegas, Orlando, Seattle, Miami, pe toate în două, trei săptămâni"

"În Las Vegas am intrat în cazino ca Nistor, am văzut și eu luminițele și m-au atras. Am jucat la toate păcănelele din lume, am pornit cu un câștig de 50 de dolari și am plecat de acolo cu pagubă 50"

Flavius Stoican, antrenor Poli Iași

"Nu pariez, nu dau pronosticuri. Numele meu a fost implicat la un moment dat în legătură cu un cont online, dar îl folosea fratele meu. În mintea lui, el și acum se mai crede un mare pokerist. Nu mă crede că nu e joc de inteligență, contează doar norocul" Flavius Stoican, antrenor Poli Iași