Argăseală, turist sindical în Europa: absențe, vorbe puține, arbitru la old-boys. Cum s-a "bătut" șeful FCSB pentru drepturile cluburilor mici

De 30 de ani, ideea unei Superligi a fost dezbătută de oficialii de club și de federații din Europa. Niciodată, planurile nu au ajuns aproape de realizare.

Pe 17 decembrie 2015, americanul Charlie Stilitano - un organizator de meciuri extrem de influent din America - a trimis un email către doi șefi de la Real Madrid. Atașat se afla un document care conținea planul Superligii în care Real Madrid avea drepturi depline:

• 17 cluburi importante cu cele mai mari audiențe TV din Anglia, Spania, Italia, Germania și Franța urmează să participe permanent
• al 18-lea club va fi decis dintre cluburile din Portugalia, Rusia, Olanda sau Turcia în urma unei grupe eliminatorii
• Superliga va avea 34 de etape, cu meciuri jucate marți, miercuri și sâmbătă.

Conform proiecției financiare, fiecare club trebuia să încaseze 500 de milioane de euro anual de pe urma acestei competiții, de aproape 10 ori mai mult decât primește câștigătoarea Ligii Campionilor!

Efectul propunerii a fost că Real Madrid a coagulat rapid un grup de lucru pentru a studia ruperea cluburilor de UEFA și afilierea în noua competiției rezervată elitelor. Una dintre întâlnirile secrete a fost divulgată de The Sun în februarie 2016, astfel că departamentul de presă al lui Manchester City i-a trimis directorului Ferran Soriano un email precaut: “Trebuie să fim foarte atenți cum mergem mai departe pentru a evita cu orice preț să fim percepuți ca un cartel”.

Soriano a răspuns spunând că locurile viitoarelor întâlniri vor fi alese cu mai multă grijă.

Șefii cluburilor implicate în proiect au continuat să se întâlnească în secret, în restaurante sau hoteluri din Europa, dar și în public, la Asociația Europeană a Cluburilor (ECA), unde cluburile mari sunt puternic reprezentante.

La întâlnirile ECA din 9 februarie 2016, la Paris, și din 19 aprilie 2016, la Amsterdam, președintele de atunci al asociației, Karl-Heinz Rummenigge - nimeni altul decât președintele lui Bayern - a vorbit despre “dorința comună ECA și UEFA de a vedea o evoluție a competițiilor europene”.

În paralel, Rummenigge negocia frenetic cu șefii celorlalte cluburi mari desprinderea lui Bayern de UEFA!

Karl-Heinz Rummenigge, unul dintre artizanii planului Superligii, la o ședință ECA alături de Van der Sar, Van Basten, Butragueno Boban și Karembeu. Foto: ECA

Discuțiile de la ECA aveau rolul doar de a închide gura sutelor de cluburi mici membre ale asociației.

UEFA cedează șantajului

2016 a fost un an de foc. În martie, reprezentanții celor mai mari 7 cluburi s-au întâlnit în secret în Elveția (sala de conferință folosită a fost rezervată pe numele unei firme de turism) și au discutat “evoluția sau revoluția”. Au ales să caute revoluția, adică ieșirea din UEFA, dar să practice momentan “evoluția”, adică rămânerea în UEFA, făcând în același timp un lobby necruțător asupra forului european.

Astfel, în următoarele luni, UEFA a cedat presiunilor și a făcut numeroase concesii.

• Formatul Champions League a fost modificat începând cu acest sezon, permițând accesul direct în grupe pentru 26 de cluburi din 32, în loc de 22. Țările mari au primit dreptul de a avea direct câte 4 echipe în grupe, astfel că țările mici, printre care și România, vor trimite tot mai greu echipe în grupe.
• Cluburi de succes au primit bonusuri financiare de participare, astfel că - spre exemplu - Bayern încasează acum 32 de milioane de euro doar pentru că se înscrie la startul Ligii Campionilor.
• De asemenea, bonusurile de solidaritate oferite de UEFA cluburilor mici și federațiilor din fondurile generate de Liga Campionilor vor scădea procentual.

Ce spun, însă, est-europenii despre jocurile de culise ale cluburilor mari care-i exclud total de la masa fotbalului?

Românii pierd. Dar tac din gură

Gazeta i-a trimis o serie de întrebări lui Valeriu Argăseală, președintele FCSB, dar acesta nu a răspuns.

“Argăseală e foarte apreciat la ECA. Am alături de el onoarea de câțiva ani nu numai să învăț de la marii manageri ai Europei, dar suntem implicați și în schimbările periodice ale competițiilor europene. Orgoliile Ligii 1 le lăsăm la aeroportul Otopeni", spunea Narcis Răducan în februarie 2016, după întoarcerea de la Paris unde Rummenigge liniștise abil cluburile mici.

Acum, după ce a aflat despre manevrele secrete ale giganților, Răducan spune: “Pentru mine este o onoare să cunosc și să lucrez cu elita fotbalului mondial la nivel de club. Nu e niciun secret că ideile generate de marile puteri reușesc de cele mai multe ori să fie impuse, dar ECA este o structură sportivă democratică care ajută la dezvoltarea fotbalului. Este casa managementului sportiv”.

ECA este o asociație înființată în 2008 care funcționează ca un sindicat al cluburilor europene. Influența ei e puternică.

Conducerea organizației e formată, însă, din reprezentanții cluburilor care vor Superliga!

Șeful lui Juventus, Andrea Agnielli, are acum rol de președinte, iar din consiliul director fac parte conducătorii marilor cluburi: Ed Woodward (Manchester United), Pedro Lopez Jimenez (Real Madrid), Ivan Gazidis (Arsenal), Josep Bartomeu (Barcelona) sau Nasser Al-Khelaifi (Paris Saint-Germain).

Membrii ECA sunt reprezentanții cluburilor participante în cupele europene în anul respectiv. Misiunea acestei asociații e descrisă pe site-ul oficial în patru “piloni”. Primii doi “piloni” sunt:

• Reprezentare: reprezentarea directă a cluburilor pentru a le proteja și promova interesele în probleme de fotbal de club european
• Participare: implicare la înalt nivel în procesul de luare a deciziilor de către UEFA și FIFA

În realitate, șefii ECA apără interesele unui grup restrâns de cluburi.

Șeful FCSB, Valeriu Argăseală, face parte din ECA încă din 2008. E practic, unul dintre cei mai vechi oameni din asociație. De aproape un deceniu, el participă - în teorie - la procesul neîntrerupt de lobby.

În realitate, interesele strategice ale echipelor mici din estul Europei sunt pur și simplu ignorate.

Totuși, conform principiilor ECA, reprezentanții cluburilor mai puțin bogate, între care se află și FCSB, se pot folosi de prezența la Adunările Generale ale sindicatului pentru a încerca să-și protejeze interesele imediate.

Din miile de documente obținute de revista germană Spiegel și consultate de Gazeta Sporturilor și de partenerii din rețeaua European Investigative Collaboration, reiese, însă, o imagine diferită.

În baza de date Football Leaks se află documentele interne ale ECA și în special minutele Adunărilor Generale anuale sau bianuale.

Din cele 12 ședințe documentate, Argăseală a absentat la patru. Adică, la o treime dintre el nu a ajuns nici măcar la aeroportul Otopeni.

În ciuda referințelor bune despre el date de colegii români prezenți de-a lungul timpului în ECA, președintele clubului care se pretinde continuatoare primei câștigătoare est-europene de Cupa Campionilor din istorie a avut o singură dată o luare de poziție în fața grupului de lucru ECA specializat în relații instituționale.

Iar în februarie 2016, la Paris, când ECA a discutat despre iminenta schimbare a sistemului competițional din Liga Campionilor care îngreunează practic accesul FCSB în faza grupelor, Argăseală nu a rostit niciun cuvânt!

E ședința de la Paris după care Narcis Răducan spunea că “suntem implicați în schimbările periodice ale competițiilor europene”.

Pe 5 septembrie 2016, când schimbarea sistemului a fost din nou discutată, Argăseală a lipsit.

Argăseală e arbitru la ECA

Implicarea lui Argăseală în diferite grupuri de lucru ale ECA nu a reprezentat niciodată un subiect de interes pentru presa din România. În 2010, site-ul oficial al FCSB a încercat să atragă atenția, anunțând prezența președintelui clubului la Adunarea Generală de la Manchester. Apoi, nicio altă știre nu mai poate fi depistată pe pagina echipei finanțate de George Becali.

Pe site-ul oficial al ECA, figura lui Argăseală poate fi cu greu găsită printre miile de poze făcute la întrunirile majore ale asociației.

Șeful FCSB apare în 4 cadre. De trei ori e fotografiat la congresele de la Geneva și Atena, iar în două dintre aceste poze Argăseală se vede undeva în spatele președinților FIFA și UEFA, Gianni Infantino, respectiv, Alexander Ceferin, aplaudând în picioare (foto, indicat de săgeată).

A patra poză e mai clară.

Argăseală e îmbrăcat într-un tricou de arbitru de la Mondialul din 1994, poartă ochelari de soare și râde în extremitatea stângă a unui grup mare în care pot și recunoscuți legendarii Emilio Butragueno sau Zvonimir Boban. Lângă el, îmbrăcat tot în arbitru, stă slovacul Lubos Michel, fost conducător la Șahtior și PAOK.

E o fotografie făcută la finele turneului de fotbal de old-boys ținut în zilele congresului de la Atena, în 2017. Rolul acestor turnee este ca membrii asociației să se cunoască mai bine.

Argăseală a fost de câteva ori arbitrul turneului, iar într-un alt an Narcis Răducan a ieșit cel mai bun fotbalist.

În schimb, în sălile de întrunire, șeful FCSB a avut un rol mai mult decorativ în timpul ședințelor.

Momentul său de vârf s-a produs acum 5 ani. Pe 13 noiembrie 2013, la congresul ținut într-una dintre sălile stadionului Juventus din Torino, Argăseală a luat cuvântul. E singura sa luare de poziție în plenul general consemnată în documentele oficiale ale ECA consultate de Gazetă:

“Valeriu Argaseala (VA) a informat membrii că în ziua precedentă a luat parte la o întâlnire foarte informativă a grupului subdivizionar 3, pe care ECA l-a înființat pentru a înlocui întâlnirile regionale. Subiectele discutate au inclus tururile de calificare din Europa League, plățile de solidaritate pentru tururile preliminare din Champions League și Europa League, sistemul de împrumuturi din Europa precum și chestiuni specifice legale și proiecte viitoare ale ECA. (…) VA (n.red. - Argaseala) a explicat că ECA a căutat să introducă un Certificat care va permite angajaților clubului să câștige o experiență mai mare într-o plajă largă de domenii inclusiv sportive, de management, marketing, infrastructură de copii etc necesare pentru a manageria cu succes un club. SP (n.red. - Stefan Pantovic, reprezentantul Stelei Roșii Belgrad) a susținut comentariile lui VA spunând că întâlnirile pe grupuri subdivizionare aduc împreună cluburi cu vederi și realități comune”.

În traducere, șefii de la FCSB și Steaua Roșie Belgrad s-au implicat în chestiuni care nu influențau strategia majoră a ECA, deși ambele se laudă că au câștigat Cupa Campionilor.

După acest moment, niciun alt discurs al lui Argăseală nu mai există în minutele ședințelor în plen ale ECA.

Argăseală candidează. Și pierde

În 2016, șeful FCSB și-a dorit să devină membru în Comitetul Executiv al organizației și a candidat la șefia unui grup de lucru.

A pierdut.

În 2017, a încercat din nou, dar nu a avut mai mult succes. Stefan Pantovic de la Steaua Roșie a fost ales din partea subdiviziunii 3.

Acum, Argăseală face parte din grupul de lucru pentru competiții. Teoretic, are un cuvânt de spus în schimbarea sistemelor competiționale la Champions League și Europa League, însă practica ultimilor ani arată altceva.

La ședințele ECA, ținute cu precădere în orașe importante din vestul Europei, președintele FCSB achită cheltuielile legate de transport și cazare în hotelurile de lux rezervate pentru participanții la Adunările Generale anuale sau bianuale, dar ECA îi rambursează ulterior banii.

10 ani de ECA. Moment artistic la Split, cu ocazia adunării generale a asociației

Singurele cheltuieli neacoperite sunt cele personale, făcute în cazul unei ieșiri pe cont propriu în oraș.

Practic, Argăseală și ceilalți români care au mers la ECA au rol de turiști fotbalistici pe banii organizației controlate de cluburile care vor să se rupă sau să șantajeze UEFA, în dauna cluburilor est-europene.

Un alt președinte de club din România, prezent la un moment dat la întâlnirile ECA, a concluzionat discuțiile la care a asistat: “E ca în politică, o luptă, dar cei mici pierd mereu. Noi cei din est nu contăm, e adevărat. Multe cluburi din Liga 1 nici măcar nu-și trimit oamenii la ECA. Dar vă rog nu-mi publicați numele că nu vreau să mi-i pun în cap pe cei de acolo”.

Ce este Football Leaks

La începutul lui 2018, o sursă numită John a oferit publicației Der Spiegel zeci de milioane de documente. Până acum, întreaga bază de date Football Leaks conține peste 70 de milioane de documente, aproximativ 3,4 terabiți de informație. Football Leaks este cel mai mare proiect jurnalistic din istorie bazat pe o scurgere de informații. În ultimele 8 luni, Der Spiegel a analizat documentele împreună cu partenerii din rețeaua European Investigative Collaborations (EIC). Aproape 80 de jurnaliști, printre care și un reporter al Gazetei Sporturilor, au colaborat pentru a documenta și a expune chestiuni secrete sau ilegale din industria fotbalului. Această documentare constituie baza articolelor pe care Der Spiegel, rețeaua EIC și Gazeta Sporturilor le vor publica în următoarele săptămâni.

CITEȘTE AICI PRIMUL EPISOD DIN NOUA INVESTIGAȚIE FOOTBALL LEAKS

Jocul dublu al UEFA: contracte umflate cu sute de milioane de euro pentru cluburile șeicilor, excluderi ale cluburilor din Liga 1!